O retrospectivă a presei culturale studențești din Timişoara anilor ‘80 a constituit subiectul samovarului cultural găzduit în Aula Bibliotecii Central Universitare „Eugen Todoran”. Acţiunea i-a adus laolaltă pe cei care, în acea perioadă, şi-au adus contribuţia la una dintre cele mai importante reviste ale presei studenţeşti din timpul regimului ceauşist, publicația „Forum Studenţesc”.
Prezenţi la eveniment, Marcel Tolcea, Gheorghe Crișan, Lucian Ionică, Marcel Sămânță, Lucian Vasile Szabo, Eugen Bunaru, Dorin Davideanu, Marius Morariu, Daniel Vighi şi Viorel Marineasa au rememorat cu nostalgie cum pofta de a face presă într-un regim dictatorial a făcut posibilă existenţa unei reviste care în acele vremuri era un mijloc de exprimare a unor idei înăbuşite de cenzura regimului comunist. „Presa studenţească de atunci era ca o supapă căreia din când în când i se dădea voie să răsufle. Erau subiecte interzise pe care noi le puteam aborda doar pentru că foloseam un limbaj dublu”, a spus Marcel Tolcea.
Cu toate că era atent supravegheată de cenzură, revista „Forum studenţesc” a reuşit să ajungă la un tiraj de 10.000 de exemplare. Un număr uriaş pentru acea perioadă, când numeroase publicaţii dispăreau peste noapte din cauza unor articole considerate nepotrivite de către regim, iar restul aveau aceleaşi texte plictisitoare şi lipsite de noutate, adevărate instrumente de preaslăvire a dictatorului. Daniel Vighi îşi aminteşte că au fost cazuri în care au fost nevoiţi să renunţe la jumătate din articolele care alcătuiau un număr al revistei, dar asta nu i-a împiedicat să încerce în continuare să îşi expună părerea.
Publicaţia era deschisă şi spre studenţi din alte centre universitare. Mircea Cărtărescu, Ion Mureşan, Herta Muller, laureata premiului Nobel, au fost doar câteva dintre numele mari care la aceea vreme colaborau la „Forum Studenţesc”, care de altfel a fost prima revista studenţească cu titlul scris pe verticală.
La finalul evenimentului, cei prezenţi au putut să studieze expoziţia cu exemplare unice ale revistei, care astăzi se mai găsesc doar în arhiva Bibliotecii „Eugen Todoran”.
Alexandra Dorina BUŞTEAN
