Dacă prima ediție a proiectului intitulat „Baroque || Urban” a fost încununată de succes în rândul publicului, având în prim-plan dialogul între baroc și neobaroc, neobarocul fiind ilustrat de lucrările de pictură ale maestrului Gheorghe Fikl și instalația realizată de Josepha Blanchet, anul acesta proiectul revine la Muzeul de Artă din Timișoara, cu ediția a doua, constituindu-se într-un dialog între baroc şi hiperrealism, două stiluri artistice apărute în secole diferite.
Această a doua ediţie a „Baroque || Urban” aduce în prim-plan sculpturile maestrului Virgilius Moldovan şi instalaţia realizată de artistul emergent, Vlad Jelmărean. Tema acestei ediţii are în atenţie ființa umană, cei doi artiști care expun, având căi diferite de a căuta ființa umană, ca un concept filosofic, social, uman.
Sculptorul Virgilius Moldovan s-a născut în anul 1955, la Braşov, iar datorită limitării libertăţii, în anii regimului totalitarist din România, în anul 1986, Virgilius Moldovan a emigrat în Austria, la Viena, în capitala austriacă lucrând şi făcându-se cunoscut pentru creaţiile sale în Europa, dar şi peste Ocean.
Expoziţia de sculptură a lui Virgiulius Moldovan, aflată în spaţiile de la etajul doi ale Muzeului de Artă din Timişoara, este una inedită pentru municipiul Timişoara şi instituţia care o găzduieşte. Expoziţia se numeşte „Meating” şi cuprinde lucrări de mari dimensiuni, dar şi piese mai mici, toate fiind realizate din silicon, bronz şi ghips. Piesele reprezintă figuri umane, cele de mari dimensiuni fiind compuse dintr-un strat de 3, 4 cm de silicon, cu pigmenţi în interior. Acest material coboară sculptura de pe piedestalul clasicizant cu marmură și bronz și o aduce mai aproape de vizitatori. Piesele de dimensiuni mai mici au fost realizate din bronz şi ghips, dar şi din silicon, reprezentând capete umane.
În realizarea pieselor sale, maestrul Virgilius Moldovan se inspiră din universul artistic al sculptorului germano-austriac care a trăit în secolul XVIII, Franz Xaver Messerschmidt, faimos pentru „capetele caracterului”, o colecție de busturi cu chipuri contorizate în expresii extreme ale feței şi hulit de contemporanii săi, care l-au alungat şi marginalizat datorită faptului că a reprezentat în sculpturile sale o critică la adresa nobilimii şi a elitelor austriece din acele vremuri.
În expoziţia „Meating”, maestrul Virgilius Moldovan aduce în prim-plan problemele cu care s-a confruntat şi se confruntă în continuare Europa Centrală, o zonă care a trăit timpuri totalitare, atât cel comunist, cât şi cel de orientare nazistă, hitleristă.
Titlul expoziţiei, „Meating”, este o îmbinare între substantivul comun din limba engleză, meat (carne) şi terminaţia din limba engleză a verbului la modurile gerunziu şi participiu, -ing, titlul trimiţând spre carnalitate. Expoziţia conţine 24 piese de sculptură şi 4 picturi, tablouri realizate în ulei pe pânză. 
Sculptorul Virgilius Moldovan și-a prezentat astfel expoziția, vorbind despre aceasta, atât la conferinţa de presă care a precedat vernisajul, cât şi la deschiderea oficială a acesteia: „Expoziția este o propunere de reflectare, de reflexie, de filosofare asupra existenței, asupra problemelor omului și asupra inserției artei în viața socială, în istoria, în evoluția ei, care are, poate, mai multe nivele: iconografic și vegetativ. Noi am aranjat expoziţia asta în câteva zile. Între timp, au apărut pe facebook tot felul de remarci. Una care mi s-a părut interesantă, a fost: «A venit diavolul pe pământ!» Într-adevăr, cei care au intrat aicea, bineînţeles că s-au simţit provocaţi, s-au simţit, poate, copleşiţi de o avalanşă de agresiuni, de sentimente, de trăiri. Asta a fost şi intenţia mea. Dacă lucrul acesta s-a realizat, pot să zic că mă simt fericit. Recomandarea mea este să lăsaţi garda jos, să lăsaţi lucrurile să vină şi să le întâmpinaţi cu o deschidere. Parametrii estetici pe care încerc eu să-i formulez aicea, sunt tocmai paraleli cu ceea ce se vehiculează mult în medii în ziua de astăzi şi, încearcă să fie cumva (încerc să fiu) un avocat al celor marginali, al celor care nu sunt conform standardelor, aşa cum, de fapt, cei mai mulţi dintre noi sunt”.
Absolventă a Universității de Artă Aplicată din Viena, 
Ana - Daniela Sultana, curator a expoziţiei, a rostit următoarele, referindu-se la aceasta, la conferinţa de presă care a precedat vernisajul, dar şi la vernisaj: „Lucrările selecționate în această expoziție sunt reprezentative pentru stilul lui Virgilius Moldovan, deja cunoscut în Europa. Este stilul hiperrealism, însă cu barocul arhitectural de aici și narativul, care a fost gândit împreună cu organizatorii, se potrivește extraordinar de bine. Cred că va fi pe placul multora dintre noi și pentru toate vârstele. Lucrările maestrului Virgilius Moldovan au stârnit deja controverse şi acesta este un lucru promiţător, pentru că, adesea, în istoria artei rămân lucrări care, la un moment dat, au născut discuţii în contradictoriu”.
Iniţiatoare a expoziţiei celei de-a doua ediţii a proiectului „Baroque || Urban”, jurnalista Mirela Vlăduţi, masterand la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, a rostit următoarele la vernisajul expoziţiei: „Sper ca după şocul pe care este normal să-l avem, confruntându-ne cu aceste lucrări, să mergem acasă şi să ne punem câteva întrebări. Cea mai importantă ar fi, oare noi suntem doar frumoşi? Ce este urâtul? Ce este frumosul? Ce este marginalul? De ce izolăm? Pe cine izolăm? Şi, să vedem resorturile care ne împing spre asemenea atitudini”.
Despre expoziţia maestrului Virgilius Moldovan, dar şi despre instalaţia artistului emergent Vlad Jelmărean, prof. univ. dr. Victor Neumann, manager al Muzeului de Artă Timişoara, a rostit, printre altele, următoarele la vernisaj: „Reprezentările lui Virgilius Moldovan sunt reuşite şi, sunt sigur, ele provoacă pe cel ce priveşte, dincolo de aparenţe. Vă rog să nu vă lăsaţi înşelaţi de aparenţe! Vă rog să încercaţi să citiţi fiecare sculptură! Înclinaţia artistului este de a recompune barocul, îmbogăţindu-l ori corectându-i spiritul integrator prin mărimi şi imaginaţie. Imaginaţia noastră, a fiecăruia, trebuie să funcţioneze, nu numai a artistului. Dar e important că artistul are imaginaţie! Asta înseamnă că ne dă şi nouă speranţă să ne orientăm după ceea ce face. El e seismograful principal al timpului nostru. Este gândirea de tip Europă Centrală, arta cu mesaje necesare acesteia. Noi ne aflăm la un punct de răscruce. Trebuie să schimbăm paradigmatic modul în care gândim ca intelectuali. Avem mari probleme în privinţa asta. Noi repetăm ceea ce am învăţat la şcoală, iar la şcoală învăţăm ceea ce am învăţat în anii 80. Adică şi istoria şi literatura o învăţăm în aceeaşi manieră. Prin urmare şi interpretarea artei este la fel, aşa cum o făceam în anii 80, 90. Nu este aceasta, necesară pentru acest moment. Deci, trebuie s-o depăşim şi trebuie să înnoim. Adică trebuie să reinventăm. Este o relaţie cu barocul vechi, de aceea prin intermediul barocului vechi, să încercăm să reinventăm. În orice caz, tânărul Vlad Jelmărean reinventează şi promite, alături de Virgilius Moldovan, care are o experienţă de lungă durată, să reinventeze modul nostru de a gândi, de a pune problema. Cum anume plecăm din trecut şi cum ne reinventăm”.
A doua parte a expoziției este situată în camera 25, etajul doi, aripa vestică a Muzeului (Dark Room Experimentarium), spațiu destinat practicilor artistice digitale, şi se compune din instalația interactivă de lasere, „flux ID”.
Expoziția aparține studentului Vlad Jelmărean și a fost realizată cu sprijinul Casei Studenților din Timișoara. Instalația este interactivă și preia ființa umană (vocea, atingerea) ce interacționează cu ea, proiectând-o asemeni unei umbre.
Revenind la sculpturilie maestrului Virgilius Moldovan, remarcăm prezenţa, în Sala Baroc a Muzeului de Artă, a trei piese ce au legătura cu istoria universală. Una dintre aceste piese îl reprezintă pe dictatorul nazist, Adolf Hitler, aflat în agonie, în ultimele momente ale vieţii, dictatorul fiind coborât de pe acel soclu de „supra-om” şi readus în rândul vietăţilor terestre. Dictatorul ţine în mâini un iepure despicat, jupuit, iepurele fiind simbolul victimelor nazismului, oameni consideraţi de regimul hitlerist, „de rasă inferioară”. Piesa se bazează pe un episod ce s-a petrecut la finalul celui de-al doilea război mondial, cu câteva săptămâni înainte ca Germania nazistă să capituleze. În literatura dedicată celei de-a doua conflagraţii mondiale, acest episod este cunoscut cu numele de „Hasenjagd” („Vânătoare de iepuri”), acest titlu fiind inscripţionat (în limba engleză) şi pe eticheta lucrării.
Alte titluri pe care le poartă piesele maestrului Moldovan, sunt, „Filosoful”, „Zâmbet”, „Zâmbet îngheţat”, „Suzanne şi bătrânii”, „Lupta”, „Şarpe”, „Obiectiv dublu”, „Povestit” etc. Printre capetele sculptate în bronz, aflăm în expoziţie figura pictorului flamand Peter Paul Rubens.
Cea de-a doua ediţie a proiectului „Baroque || Urban” arată, la fel cum s-a întâmplat şi în prima ediţie, armonia dintre spaţiul public şi interesele private, această temă fiind una dezbătută public în cel de-al doilea episod al seriei de manifestări „Café 21”, serie de manifestări ce se înscriu în etapa StartUp (2017-2018) a proiectului „Timişoara2021”.
Principalul sponsor al expoziţiei ce se defăşoară la Muzeul de Artă din Timişoara, este o bancă privată, iar reprezentantul acestei bănci private, domnul Cristian Bogdan, directorul grupului bancar pe judeţul Timiş, a fost prezent la vernisaj, transmiţând celor prezenţi, printre altele, următoarele, în rostirea domniei sale: „Principala noastră preocuparea este de a fi prezenţi acolo unde acţiunea este orientată către comunitate. Echipa noastră sunt timişorenii, beneficiarii direcţi ai acestui proiect, cei care au acum ocazia de a avea interacţiune firească, deschisă şi prietenoasă cu arta. Vă mulţumesc!”
Organizatorii expoziţiei „Meating” sunt, Muzeul de Artă din Timișoara, Asociația Festivalul Baroc și META Gallery, cu sprijinul, Primăriei Municipiului Timișoara, Casei de Cultură a Municipiului Timișoara și a Consiliului Județean Timiș. Printre partenerii expoziţiei, amintim aici, Fundaţia „Herczeg”, Asociația - Timișoara Capitală Culturală Europeană, Casa Studenților din Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara, Direcția Pentru Cultură Timiș, Institutul Francez Timișoara, In-tuition.ro etc.
Expoziţia „Meating” şi instalaţia „flux ID”, pot fi vizitate în spaţiile etajului doi din Muzeul de Artă Timişoara, marţi-duminică, între orele 10-18, cu ultima intrare la casierie la ora 17,30. Luni, asemeni celorlalte expoziţii ale Muzeului, „Meating” şi „flux ID” sunt închise. Expoziţia „Meating” şi instalaţia „flux ID” pot fi vizitate până în 12 septembrie 2017. Expoziţia „Meating” este interzisă persoanelor sub 18 ani.
Cornel Seracin
