A început ediţia a X-a a Festivalului-concurs „Lada cu zestre”, faza zonală.
Cele două centre în care s-a desfăşurat festivalul au fost Ghilad şi Şag.
La Ghilad au participat următoarele localităţi: Deta, Foeni, Livezile, Giulvăz şi Ghilad.
La Şag au fost prezente: Peciu Nou, Jebel, Parţa, Pădureni, Liebling, Voiteg, Birda, Gătaia, Sânmihaiu Român şi Timişoara.
Festivalul-concurs „Lada cu zestre” cultivă şi promovează arta tradiţională din satele judeţului Timiş şi se desfăşoară pe etape: zonală, judeţeană şi spectacolul de gală.
La această amplă desfăşurare de forţe artistice au participat: ansambluri, coruri, fanfare, orchestre şi grupuri de dansatori, recitatori în grai bănăţean, meşteri populari şi colecţionari de artă tradiţională, precum şi reprezentanţi ai gastronomiei tradiţionale.
Participarea a fost numeroasă.
Informaţiile privind ansamblurile şi formaţiile promovate la faza judeţeană sunt făcute publice pe site-ul: ccajt.ro.
„Aceasta este adevărata «Ladă cu zestre» a neamului”
A spus primarul Cornel Guran, arătând spre tinerii comunei cu prilejul Festivalului-concurs desfăşurat duminică la Ghilad
Căminul Cultural din Ghilad a fost locul în care s-a dat startul celei de-a zecea ediții a tradiționalului Festival-concurs „Lada cu zestre”, manifestare ce pune în valoare meşteşuguri tradiţionale şi artizani populari, precum şi tradiţii gastronomice bănăţene. Organizatorii manifestării sunt Consiliul Județean Timiș, instituție care asigură finanțarea, Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, iar parteneri sunt primăriile și consiliile locale ale comunelor și orașelor din județ.
Faza zonală de la Ghilad s-a bucurat de o participare numeroasă, atât din partea artiștilor amatori din localitățile prezente, cât și din partea localnicilor, mari iubitori de folclor bănățean. La Ghilad au participat ansambluri și artiști amatori din Deta, Foeni, Livezile și Giulvăz, alături de cei din localitatea gazdă.
Atribuirea organizării unei etape a festivalului-concurs vine și ca o recompensă pentru eforturile autorităților locale, ale primarului comunei Ghilad, în primul rând domnul Cornel Guran, în vederea păstrării și perpetuării patrimoniului cultural tradițional. Aici, în ultimii ani, grație și unui proiect european transfrontalier al cărui principal beneficiar a fost comuna Ghilad, s-au făcut investiții semnificative atât în ceea ce privește achiziționarea de instrumente muzicale și costume populare, cât și în dotarea Căminului Cultural. În comună s-a creat emulație, iar rezultatele s-au văzut pe scenă, la debutul celei de-a zecea ediții a „Lăzii cu zestre”.
Pe scena așezământului de cultură din localitate, în aplauzele numerosului și inimosului public, au urcat, mai întâi, componenții Ansamblului de dansuri populare de pe lângă Școala Gimnazială Ghilad. Cele 15 perechi de dansatori au prezentat mai multe jocuri bănățene tradiționale.
Apoi, Ansamblul de dansuri al comunei Ghilad, alcătuit din zece perechi, au oferit celor prezenți un potpuriu de dansuri populare specifice Banatului de câmpie, moment coregrafic pregătit alături de instructorii Floare și Grigore Munteanu.
Comuna Ghilad a avut reprezentanți și la secțiunea soliști, la această fază zonală, și anume pe Flavia Drăghie și Maria Magdalena Zalomir.
La secțiunea instrumentiști, din nou, Ghiladul a fost bine reprezentat nu doar numeric, ci și calitativ. Astfel, pe scenă au urcat acordeonistul Alin Iurca, organistul Adrian Muntean – cei doi avându-l ca instructor pe Sorin Todor – și saxofonistul Raul Danciu, pregătit de profesorul Adrian Scorobete.
O altă secțiune la care comuna Ghilad a fost reprezentată este cea a recitatorilor, unde Raul Danciu și Andreea Stoica au readus în prim-plan dulcele grai bănățean.
O frumoasă colecție de costume populare, ponevi și alte obiecte de artizanat popular realizate în Ghilad a fost prezentată de doamna Daniela Jurchița.
Pentru ceea ce se întâmplă la Ghilad din punct de vedere artistic și cultural se merită să-i fie aduse mulțumiri primarului Cornel Guran. Domnia sa nu doar că a revitalizat viața ansamblurilor folclorice din localitate, dar a făcut și alte demersuri pentru ca tradițiile noastre strămoșești, nu doar bănățene, ci și naționale, să fie păstrate și transmise generațiilor viitoare. Să amintim că la Ghilad s-a amenajat, în curtea interioară a primăriei, un Muzeu al Satului, în cadrul căruia pot fi admirate exponate nu doar din Banat, ci și din alte zone folclorice și unde pictorul naiv Viorel Cristea, cel mai mare pe care l-a dat România, are amenajat un loc special. Nu ne rămâne decât să urăm succes pe mai departe celor care au făcut posibilă renașterea culturală a Ghiladului.
„Florile Giulvăzului” pe scena de la Ghilad
Comuna Giulvăz, una cu o bogată tradiție folclorică, a debutat pe scena Căminului Cultural din Ghilad la cea de-a zecea ediție a Festivalului-concurs „Lada cu zestre”. Două dintre localitățile ce alcătuiesc unitatea administrativ-teritorială, Giulvăz, centrul de comună, și satul Crai Nou, și-au trimis reprezentanții la faza zonală de la Ghilad.
Pentru comunitatea din Giulvăz, păstrarea tradițiilor, obiceiurilor, cântecelor și dansurile străbune a devenit una dintre preocupările principale. Astfel, administrația locală, în frunte cu primarul Florentin Gheorghe Cristeți, sprijină mișcarea artistică și, ceea ce este mai important, cultivă transmiterea acestora în rândurile celor mai tineri reprezentanți ai comunității. Este lăudabil că, pe scena de la Ghilad, au urcat copii și tineri, îmbrăcați în frumoase straie populare bănățene, care au prezentat dansuri, cântece, poezii și scenete în grai bănățean, semn că aici tradițiile sunt lăsate pe mâini bune.
Formația de dansuri „Florile Giulvăzului”, coordonată de profesoara Valerica Oloi, a prezentat o suită de jocuri tradiționale din Banatul de câmpie, cum ar fi hora, sorocul, „Măzărica”, pe loc și ardeleana. Cele 13 perechi au încântat nu doar prin frumusețea costumelor, ci și prin acuratețea cu care au prezentat pe scenă aceste jocuri de o frumusețe aparte.
Două cântece tradiționale din Banat, recunoscute de orice iubitor de folclor, indiferent de zona din care provine, au fost aduse în fața publicului și juriului de solistul vocal Dan Tomescu: „Frumoasă-i veșina noastră” și „Nană, nană, mândră bănăţană”. Trei tineri – Nicoleta Martin, Alin Bojor și Dan Tomescu – au interpretat melodia „Ce vii, bage, târzior”, iar Amalia Popovici a recitat „Purșeii”, o poezie în grai bănățean.
Și satul aparținător, Crai Nou, a avut ca reprezentanți pe scena de la Ghilad tot copii, înscriși la secțiunile muzicală și teatru popular, coordonatoarea lor fiind Mădălina Roșu, profesor pentru învățământul primar. Astfel, Anamaria Covaci, elevă în clasa a V-a, a cântat „Vin la voi cu-n braţ de flori” şi „Tot aşa mă bace gându”, iar Alexandra Trif a interpretat două piese din repertoriul propriu.
O secțiune grea, dar la care reprezentanții satului Crai Nou s-au descurcat excelent, a fost cea a teatrului popular. Două au fost scenetele prezentate, și anume „În dușmănie”, de Gheorghe Gârda, cu Emanuel Husarciuc, Sabrina Dica și Anca Ghergheli, și „Ană, dragă”, cu Maria Calciu şi Isabela Scumpia, eleve în clasa a V-a.
Prezența comunei Giulvăz pe scenă s-a încheiat o dată cu poezia dialectală recitată de Cosmin Bec, elev în clasa a IV-a.
Iată că, atunci când există respect pentru valorile neamului românesc, pentru moștenirea lăsată de bunii și străbunii noștri, rezultatele se văd. Comuna Giulvăz, prin prezența la faza zonală a Festivalului-Concurs „Lada cu zestre”, a fost o surpriză plăcută, semn că investițiile, atât financiare, cât și cele, să le spunem, de încredere, ale autorităților locale nu au rămas nerăsplătite. Să spunem că artiștii din Giulvăz au avut prilejul, grație unui proiect transfrontalier, să urce pe scenă și în Serbia, localitatea Plandiște, iar această experiență le-a fost de un real folos.
Căluşerii de Jebel
Localitate cu o puternică tradiție folclorică, comuna Jebel și-a onorat și în acest an statutul, participând la faza zonală a Festivalului-concurs „Lada cu zestre” organizată la Șag. Consătenii excepționalului violonist Efta Botoca, cel care dă și numele Casei Naționale din Jebel, încearcă astăzi, și reușesc cu mult succes, să calce pe urmele predecesorului lor.
Mai mult, grație aplecării autorităților locale spre păstrarea tradițiilor moștenite de atâtea și atâtea generații, a obiceiurilor străbune, a portului popular, a cântului și dansului, multe dintre cele mai vechi astfel de moșteniri sunt păstrate încă nealterate. Pe lângă binemeritatele aprecieri ce trebuie adresate, în special, primarului Sabin Ionel Bociu – cel care sprijină în toate mișcarea artistică din Jebel – se cuvin adresate cuvinte de laudă și celor care îi îndrumă în special pe cei tineri pe urmele strămoșilor lor și-i aduc mai aproape de valorile noastre tradiționale.
Bănățeni făloși, jebelenii păstrează astăzi, cum puține localități bănățene o fac, tradiția călușarilor, un joc care la Jebel se cheamă „călușeri”. Din fragedă copilărie, jebelenii deprind tainele acestui dans, care este mai presus de un joc popular obișnuit.
De altfel, prezența comunei Jebel pe scena celei de-a zecea ediții a Festivalului-concurs „Lada cu zestre” a fost deschisă tocmai de formația de călușeri, coordonată de Crina și Dănuț Stoica. Dansul lor, sincronizarea perfectă, mesajele transmise publicului au creat o stare specială printre cei prezenți, aducând, pentru o clipă, atmosfera ancestrală a secolelor trecute. Trebuie spus că din formația de astăzi a călușerilor din Jebel fac parte și fetițe, lucru cu atât mai lăudabil, cu cât acest joc era, pe vremuri, unul strict bărbătesc. Pentru că aminteam de autoritățile locale, să mai scriem un cuvânt de apreciere și pentru efortul de a pune la dispoziția călușerilor costume specifice, mult diferite de costumele tradiționale ale dansatorilor bănățeni. Cu tricolorul pus în cruce pe piept, cu clopoțeii de la opinci, cu bâtele lor, călușerii sunt, putem spune fără teama de a greși, emblema folclorică a Jebelului de astăzi.
Însă Jebelul a demonstrat, la Șag, că are și soliști vocali care păstrează cu sfințenie cântecele noastre tradiționale și le știu interpreta așa cum au făcut-o și generațile de dinaintea lor. Astfel, pe scenă au urcat Cristina Groza, Florentin Mărgineanțu și Iosif Mateaș.
În concurs a intrat, la secțiunea instrumentiști, și taragotistul Denis Ploscaru, un tânăr care îi calcă pe urme cu destulă hotărâre unui celebru suflător din Jebel, și anume Ionel Acea.
Acompaniamentul acestor momente a fost asigurat de alți doi jebeleni, saxofoniștii Sergiu Lăpădatu și Casian Tobă.
Comuna Jebel a arătat, și la această primă participare din anul 2016 la Festivalul „Lada cu zestre”, că are forța să devină una dintre localitățile cu un cuvânt greu de spus, în viitor, pe scena concursurilor și festivalurilor de amatori nu doar din județ, ci și din țară. Păstrând aceleași coordonate ca și până acum, suntem siguri că despre tinerii artiști din Jebel se va mai vorbi și scrie laudativ.
„Flori de iasomie” şi „Crinii bănăţeni” de la Şag
Comuna Șag a fost desemnată, alături de Ghilad, să deschidă cea de-a zecea ediție a tradiționalului Festival-concurs „Lada cu zestre”, organizat de Consiliul Județean Timiș, Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, având drept parteneri primăriile și consiliile locale ale comunelor și orașelor din județ.
Căminul Cultural din Șag a fost gazdă primitoare pentru invitați, artiști din Peciu Nou, Jebel, Pădureni, Liebling, Voiteg, Birda, Gătaia și Sânmihaiu Român, dar și pentru spectatorii care au dorit să asiste la manifestarea cultural-artistică.
Situată în „buza” Timișorii, comuna Șag a reușit, într-o plină epocă a dezvoltării societății umane, să păstreze nealterate comorile de suflet ale „lăzii cu zestre” bănățene, iar la acest lucru și-au adus contribuția decisivă și autoritățile locale, în special primarul Venus Oprea, cel care a „păstorit” comunitatea șăgeană vreme de mai mulți ani. Aplecarea celor care au condus destinele localității spre valorile tradiționale ale neamului românesc, spre portul popular, spre cântece și jocuri, poezii și grai, fac ca toate aceste lucruri să rămână vii, palpabile.
Iar faptul că toate aceste lucruri sunt realizări concrete la Șag a fost dovedit și de faptul că i s-a atribuit desfășurarea uneia dintre fazele zonale ale Festivalului-concurs „Lada cu zestre” 2016.
Comuna Șag a debutat pe scena festivalului-concurs cu Ansamblul coregrafic de fete „Flori de iasomie”. Sub conducerea coregrafică a instructoarei Dana Jicheran au fost prezentate o serie de dansuri bănățene. Tot dansuri bănățene, dar și un dans țigănesc, au prezentat componenții Ansamblului „Crinii bănățeni”, condus de instructorul Adrian Mali.
Soliștii vocali Sebastian Cucec și Adriana Horoba au cântat apoi o serie de melodii populare din Banat.
Muzeul de etnografie din Șag – o instituție cum puține localități au în județul Timiș – a fost prezent la faza locală a „Lăzii cu zestre” cu o amplă colecție. Au fost expuse țesături, costume populare, unelte, obiecte de uz casnic și gospodăresc, într-un cuvânt, a fost un colț de istorie tradițională bănățeană autentică, foarte apreciat nu doar de juriu, ci și de către ceilalți participanți la eveniment.
Etapa zonală de la Șag a fost un real succes, organizarea fiind la înălțime din toate punctele de vedere. Și nu doar modul în care s-a pregătit și s-a desfășurat această etapă a festivalului-concurs merită apreciat, ci și felul în care este conservată și transmisă mai departe în comuna de la marginea Timișoarei moștenirea înaintașilor noștri.
Ioana NICOLESCU şi Petru Vasile TOMOIAGĂ
