La Academia Română, filiala Timișoara a avut loc lansarea cărții „Valori de artă barocă în Banat”, aparținând autoarei Rodica Vârtaciu Medeleț. Cartea a apărut de curând la Fundația Interart Triade, editor Sorina Jecza-Ianovici.
La eveniment au participat personalități locale și deopotrivă timișoreni interesați de istoria artei și nu numai.
„Avem de-a face cu opera vieții unei cercetătoare dedicate și tenace, definită de o exemplară atribuire, dominată de potrivă de pasiunea descoperirii documentului de arhivă și de analiza atentă, lucidă a monumentului studiat. Este opera vieții pentru că adună laolaltă și fructifică rezultatele cercetărilor desfășurate de-a lungul mai multor decenii, concentrată și dedicată fenomenelor materiale, culturale și artistice, produse de instaurarea barocului în Banat după cucerirea habsburgică cu care a debutat veacul al XVIII-lea și care în acest an aniversează 300 de ani. Astfel spus, Rodica Vârtaciu a realizat o cartografiere exhaustivă a arhitecturii, sculpturii și picturii bănățene din veacul al XVIII-lea, urmărind cu o minuțioasă atenție dezvoltarea unei modernități artistice, care stă sub semnul acelei mode noi de care vorbea un cronicar în 1737”, a declarat Ruxandra Demetrescu, profesor universitar în cadrul Universității Naționale de Arte din București.
În ceea ce privește conținutul volumului, aceasta a fost expus în linii mari în cadrul prezentării. „Periplul parcurs de autoare ne poartă în tot Banatul. De la capitala Timișoara, la Lugoj, la Sânnicolau Mare și Oravița, până la Maria Radna, mănăstirea faimoasă din preajma Timișoarei. Se recreează astfel o hartă culturală și spirituală prin care se poate reface demersul colonizator al monarhiei habsburgice, care a consacrat Banatul ca țară a Coroanei, impunând o politică accelerată de dezvoltare pe toate planurile. (…) Așadar avem de-a face cu o istorie intelectuală foarte interesantă, care a fost alcătuită din ani întregi de cercetări în arhive, în muzee, în colecții și biblioteci, fructificate în numeroase studii, dar mai ales în câteva remarcabile expoziții, cum a fost cea din 1992 din Timișoara, «Barocul în Banat», care este din punctul meu de vedere un moment princeps al parcursului științific, care este încununat cu această carte.
Preistoria, așadar, din nou subiectivă a acestei cărți, o constituie una dintre întrebările fundamentale care pot să frământe istoricul de artă: «Care sunt cauzele care determină schimbările formelor artistice? Voința artistică, sau viziunea despre lume?». Cred că cercetarea întreprinsă de Rodica Vârtaciu ne oferă un posibil răspuns prin tenacitatea cu care a urmărit legăturile dintre evenimente istorice și dezvoltarea artistică din Banat. Ambele pot fi privite cu lupa, sub semnul excepției, iar de la distanță, ca o dezvoltare firească a spațiului central european” , a concluzionat Ruxandra Demetrescu.
„Această carte a pornit din dorința de a studia arta barocă, în special arta barocă din Banat. (…) Trebuie să amintesc că este fascinant secolul al XVIII-lea pentru Banat. Este fascinant că într-un secol și chiar în mai puțin de un secol întreaga viață a Banatului s-a schimbat. Dintr-o provincie condusă de către Imperiul Otoman, care nu-și dădea silința niciodată ca în provinciile lor să se dezvolte cultura, arta, decât personajelor importante, în rest nu, prin intrarea austriecilor s-a dovedit că se poate schimba totul. Aceasta a fost și datorită faptului că a avut un regim special. Banatul a fost țara Coroanei, condusă direct de la Viena, dar condusă cu multă inteligență. (...) Trebuie să știm că au avut un respect deosebit pentru populația autohtonă (…) Acest secol a fost foarte efervescent în toate domeniile, poate de aceea m-a și atras. Bineînțeles că marea artă care a venit de la Viena s-a desfășurat mai mult la Timișoara, prin clădirile importante ridicate aici”, a relatat Rodica Vârtaciu Medeleț, autoarea volumului.
Evenimentul s-a încheiat cu un moment artistic de muzică clasică realizat de Alexandra Guțu la violoncel și Vlad Colar la flaut.
Ioana NICOLESCU
