La Muzeul de Artă din Timișoara sunt expuse, în premieră, toate piesele marelui artist Ștefan Bertalan aflate în propriile sale colecții. Obiectele reprezintă creații datând din perioada 1965-1991, planșe, desene, pictură, obiecte, fotografii. În plus, în cadrul expoziției vizitatorii pot admira și lucrări realizate de către câțiva dintre cei mai buni studenți ai maestrului, precum Ion Andreescu, Vlad Gaivoronschi, Corneliu Vladimir Butnărescu și Sebastian Schön. Vernisajul a avut loc joi, 28 ianuarie, iar expoziția va fi deschisă până în data de 10 martie, zilnic între orele 10-18 (luni închis), urmând să fie itinerată în țară și în străinătate.
Ștefan Bertalan (1930-2014) este unul dintre artiștii plastici români cei mai originali ai secolului XX. A fondat grupurile experimentale „111”, împreună cu Roman Cotoșman și Constantin Flondor și „Sigma”, împreună cu Doru Tulcan, Constantin Flondor, Lucian Codreanu, Ion Gaiță și Elisei Rusu, grupuri influențate de constructivism și cinetism. A încurajat enorm cooperarea interdisciplinară între artiști, arhitecți, ingineri, medici, scriitori. Referințele sale permanente au fost Natura, relația Natură-Număr, devenirea formelor, antropologia. În anul 1969, Ștefan Bertalan a participat la Bienala de artă contructivistă „Elemente+Prinzipien” de la Nurenberg și la Expoziția Internațională de Artă Constructivistă de la Sonja Henje Gallery din Oslo, unde a fost considerat o adevărată revelație. În anul 2013, preşedintele bienalei de la Veneția, Paolo Baratta, a selectat și expus mai multe dintre lucrările artistului român provenind din Galeria Johnen de la Berlin, precum şi Demonul lui Maxwell provenind din colecțiile Muzeului de Artă Timișoara.
„Nu este o întâmplare faptul că Ștefan Bertalan fusese atras de combinaţia dintre speculativ şi pragmatic. Apropierea de gîndirea lui Eduard Pamfil este vizibilă în descoperirea și valorificarea comunicării convergente, în «comunicarea liberă de dominaţie», în confruntările deschise... Maturitatea artiştilor Grupului Sigma s-a reflectat în încercarea de coagulare a discursului cultural şi de cercetare – soluţionare a ţesutului social urban. Pornind de la ceea ce preocupa cercul de bionică, Ștefan Bertalan și grupul său au deprins rostul cercetărilor științifice și relația acestora cu arta. În scurt timp, deveniseră căutătorii mecanismelor din sistemele vii, sugerând noile căi de urmat în arte, arhitectură și în ştiinţele tehnice.
Observând aceste legături între cele două cercuri, unul coordonat de Eduard Pamfil, altul, de Ștefan Bertalan, vom înțelege mai exact de ce și cum anume s-a născut la Timișoara modelul experimental în plastica românească postbelică. Tentaţia interferenţelor spaţiale a entuziasmat cele mai strălucite cercuri de intelectuali”, a spus Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timișoara, cu privire la eveniment.
Ioana NICOLESCU
