Joi, 30 ianuarie, Muzeul de Artă din Timişoara a găzduit vernisajul expoziţiei ce conţine lucrările lui Sigmar Polke, expoziţie intitulată „Muzică de origine necunoscută”. Lucrările expoziţiei sunt proprietatea Institutului pentru Relații Externe din Germania şi au poposit în Muzeul de Artă din Timişoara prin intermediul Centrului Cultural German, Timişoara.
Sigmar Polke a fost un artist vizual născut în Silezia, în anul 1941. Din creaţia sa fac parte fotografii şi picturi. În expoziţia deschisă la Muzeul de Artă din Timişoara se găseşte o serie ce se compune din 40 de planşe de aceleaşi dimensiuni, lucrări create în anul 1996 pentru Institutul de Relaţii Externe al Germaniei. În picturile sale, Polke trateză motive diferite, o pisică care se joacă, figuri literare, precum baronul Münchhausen, dar şi „compoziţii pur abstracte cu un parcurs al culorii total liber”.
În timpul războiului rece, Sigmar Polke a părăsit Germania de Est şi a ales să se stabilească în R.F. Germania. Din 1961 până în 1967 a studiat la Academia de Arte din Düsseldorf cu Karl Otto Götz, Gerhard Hoehme și profund influențat de profesorul său, Joseph Beuys. Şi-a început activitatea creatoare într-o perioadă de schimbări sociale, culturale și artistice enorme în Germania. În perioada 1977-1991, a fost profesor la Academia de Arte Frumoase, Hamburg. În anul 1978 s-a stabilit la Köln, unde a continuat să trăiască și să lucreze până în anul 2010, când a trecut la cele veșnice .
În anul 1963, Sigmar Polke înfiinţează, împreună cu Konrad Fischer-Lueg şi Gerhard Richter, realismul capitalist, acesta fiind un curent în artă opus curentului din partea estică a Germaniei, realismul socialist, iar pe de altă parte el a apărut şi ca răspuns la Pop Art (în Düsseldorf).
În deschiderea expoziţiei a vorbit directorul Muzeului de Artă din Timişoara, prof. univ. Dr. Victor Neumann, referindu-se la activităţile instituţiei pe care o conduce: „Ceea ce avem de gând este să dezvoltăm înţelegerea lumii prin artă, să facem mai mult decât artă pentru artă sau altceva decât artă pentru artă. Să propagăm mai activ sensurile multiple conţinute de mega-conceptul numit cultură. Cred că este timpul să vedem oamenii din jurul nostru, să contribuim la reformarea spiritului oraşului de altădată; era de multe ori, în discuţiile noastre, ale timişorenilor, vorba de «Spiritul Timişoarei», şi, totodată, ne-am gândit că ar fi importantă reaşezarea comunităţii europene şi româneşti într-o scară de valori mai apropiată, dacă nu similară, cu aceea europeană”.
Expoziţia vernisată a fost prezentată de doamna Ileana Pintilie, critic de artă, şi de doamna Wiebke Trunk, referent IFA, Stuttgart. A moderat întâlnirea directorul Centrului Cultural German din Timişoara, doamna Alina Baciu.
„Provocarea, ironia, simularea, uneori violenţa (caracteristică anilor 1960) sunt mijloacele cu care artistul operează, experimentând când în sfera artei abstracte gestuale, când în cea figurativă. Incredibila lui sagacitate tehnică - prin care, fără prejudecăţi, utilizează pigmenţi obişnuiţi alături de răşini artificiale şi pigmenţi metalici, simularea tehnicilor grafice prin punctele pictate manual, devenite un fel de pattern (model), structuri menite a sugera un aspect mecanic şi a induce o răceală, distanţarea faţă de subiect - îl plasează pe Sigmar Polke într-o poziţie singulară de artist experimentator, dar şi un spirit critic activ, deschizând un dialog permanent cu societatea”, a spus doamna Ileana Pintilie, critic de artă, despre opera lui Sigmar Polke.
„Titlul expoziţiei, «al acestui joc intim expansiv», cum îl numeşte Curiger, autoarea catalogului, aminteşte din nou de acel mit ironic al producţiei artei, aşa cum am înţeles şi noi iniţial din imaginea lucrării. Cu forţă către ordinul profan, după două puncte, şi anume, în cazul, probabil, al pericolului rezultat din foc sau ceva asemănător, blocarea uşilor etc. Scurta propoziţie poetică va răni sensibil un imperativ”, a spus doamna Wiebke Trunk.
Planşele realizate de Sigmar Polke au poposit în numeroase muzee din lume, fiind expuse pentru a fi admirate de mai multe ori. Ramona Orban, muzeograf la Muzeul de Artă din Timișoara, este curator al expoziției care rămâne deschisă publicului până în 2 martie.
Cornel SERACIN
