Teodor Stanca – președintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România: „Cuvintele mele sunt prea sărace pentru a aduce mulțumire tinerilor și celorlalți pentru că au găsit forța necesară pentru a lupta.”
Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la prăbușirea regimului comunist, timișorenii au participat la expoziția de fotografie „Eliberați de frică – Timișoara, decembrie ʾ89”, realizată de conf. univ. Lucian Ionică. Galeria „Calpe” de la Bastionul „Maria Therezia” a fost gazda evenimentului. Publicul a avut ocazia de a admira și expoziția de sculptură „Treceri”, semnată de artistul Remus Irimescu.
În deschiderea expoziției, publicul a ținut un moment de reculegere pentru numeroasele victime ale Revoluției din decembrie ʾ89, izbucnite la Timișoara. Peste 20 de fotografii au surprins momente-cheie precum: mulțimea prezentă în centrul orașului, implicarea tinerilor, dovezi ale atacurilor din partea regimului căzut și surprinderea unor mesaje ale celor care au luptat pentru libertate.
„Am vrut să surprind detaliile precum: mulțime și copii implicați. Totul se repară și se uită. Dacă acel glonț a crăpat o cărămidă, oare ce a făcut unui om? «Viitor pentru copii», «Aici au fost securiști» și «Dăruiesc, în numele Timișoarei, aceste copite criminalului, familiei sale și celor care l-au slujit» sunt doar câteva dintre mesaje. Ele erau trăiri de moment ale celor care doreau libertate. Expoziția reprezintă o călătorie în timp și transmite trăiri intense. Suntem conștienți că nu știm totul despre Revoluția din decembrie ʾ89”, a declarat conf. univ. Lucian Ionică.
Realizatorul expoziției a propus ca în Timișoara să fie realizat încă un monument care să reamintească de izbucnirea Revoluției, sub forma unui grup statuar – asemănător cu memorialul IWO JIMA.
Expoziția de fotografie a fost realizată cu sprijinul Asociației „Cineclub CFR Timișoara”.
Teodor Stanca, președintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), a mărturisit: „Revoluția mea a început în 1956, dar nu momente favorabile pentru schimbarea regimului. Noi, foștii deținuți politici, am trecut prin cele mai groaznice încercări, alături de foarte mulți oameni. Viața și libertatea au fost pierdute. Dar în închisorile comuniste a existat o adevărată rezistență. Am devenit mai puternici datorită spiritului de sacrifiu, credinței în Dumnezeu, dar și dragostei de neam. Credeam în ceva și speram că odată se va ajunge la eliberare. Forța Timișoarei și, ulterior, a altor orașe ne-a încurajat să luptăm pentru o viață liberă. Cuvintele mele sunt prea sărace pentru a aduce mulțumire tinerilor și celorlalți pentru că au găsit forța necesară pentru a lupta. Îmi venea să îi îmbrățișez pe numeroșii tineri care au protestat, în timpul ultimelor alegeri prezidențiale, fără a fi în prezența unui om politic. Țara are cine să se bazeze. Țara are un viitor”.
Asociația „Memorialul Revoluției 16-22 decembrie 1989 Timișoara” – în colaborare cu un număr restrâns de cercetători timișoreni – au lansat primele două volume ale Enciclopediei Revoluției din Timișoara. Este vorba despre „Cronologia și victimele Revoluției” (coordonator: Lucian Ionică) și „Documente ale Revoluției” (coordonatori: Romeo Bălan și Gino Rado).
Lect. univ. Vasile Szabo a spus că „era o lozincă în acele zile ale Revoluției: «Ne-am luat rația de libertate». «Revoluția din 1989 în spitalele timișorene», una dintre cărțile scrise de mine, scoate în evidență că unele lucruri care s-au spus despre spitale sunt adevărate, iar altele sunt false. Multe documente s-au ars, iar altele au fost păstrate parțial. Spitalul Militar din oraș a avut un rol nefast deoarece nu i-a primit pe răniți. Nu sunt mulțumit de acest volum, mai sunt multe de spus. Sunt presiuni asupra Asociației «Memorialul Revoluției 16-22 decembrie 1989 Timișoara». În toată munca noastră ne-am axat pe elementele din dosarele de cercetare și pe declarațiile consemnate în fața unui procuror. Am făcut o descriere pas cu pas a acțiunii «Trandafirul». Este un început pentru că au rămas lucruri neclarificate”.
Scopul Enciclopediei este de a crea – într-un mod obiectiv – o sinteză a tuturor faptelor petrecute în cele șapte zile ale evenimentelor tragice. Cartea poate fi accesată într-un mod rapid și este utilă celor care vor să cerceteze ce s-a întâmplat odată cu izbucnirea Revoluției.
Al III-lea volum urmează să fie terminat și, conform spuselor conf. univ. Lucian Ionică, va fi un dicționar alcătuit din articole scurte despre aspectele importante ale Revoluției, fiind însoțite de o trimitere bibliografică.
Alexandru Virgil STOICA
