„Timişoara în amurgul evului mediu”, acesta este titlul expoziţiei ce a fost de curând inaugurată la Muzeul Banatului din Timişoara, expoziţia prezentând obiectele scoase la lumină de arheologii Muzeului, în urma săpăturilor efectuate în centrul vechi al oraşului Timişoara.
Ideea de bază a acestei expoziţii este aceea de a înfăţişa omul din spatele obiectelor. Vernisajul expoziţiei a avut parte de un spectacol deosebit, trupa „Peregrinii”, susţinând în deschidere, un recital de muzică medievală.
Cercetările efectuate de curând în centrul vechi al Timişoarei au adus la lumină noi veşti despre viaţa din cetatea de pe Bega în anii evului mediu. Despre noutăţile aduse la lumină în urma săpăturilor, arheolog prof. dr. Florin Draşovean, curator al expoziţiei, a declarat: „Până în acest moment se ştia o Timişoară medievală care începea undeva în secolul al XIII-lea, o Timişoară medievală care fusese cucerită de turci în 1552 şi cucerită de austrieci în 1716. Faţă de aceste date, care nu s-au schimbat, evident, există foarte multe informaţii care au umplut în parte, subliniez, ÎN PARTE, acest gol. Este vorba de o nouă privire a istoriei pre-otomane, dinainte de 1552, în sensul că, Timişoara din secolul XIV a fost foarte puţin vizibilă în cercetările noastre în Piaţa Sfântu Gheorghe, cel puţin, Timişoara medievală începe abia în secolul al XV-lea. Sunt foarte multe date despre sistemul de management al apei, Timişoara fiind la acea dată una dintre puţinele cetăţi în care exista un sistem de transport al apei prin apeducte. De asemenea, după 1552 avem date vis-à-vis de populaţia cetăţii, din studiul osemintelor descoperite în cimitirele din Timişoara, cu precădere a celui din Piaţa Sfântu Gheorghe. Pe lângă aceasta putem să aflăm dieta acestora, bolile de care sufereau şi aşa mai departe.”
Expoziţia cuprinde un număr de aproximativ 1.300 obiecte de o valoare inestimabilă, acestea arătând viaţa omului medieval din cetatea Timişoarei, casele în care a trăit, vesela din care a mâncat, încălţările cu care s-a încălţat. În expoziţie se mai pot vedea şi o serie întreagă de aspecte privind evoluţia cetăţii Timişoarei, aceasta evoluând începând cu secolul al XIV-lea şi până în secolul al XVIII-lea când s-au terminat fortificaţiile bastionale.
La vernisajul expoziţiei, directorul Muzeului Banatului, Claudiu Ilaş, a ţinut să mulţumească, în cuvântul său, arheologilor care au efectuat săpăturile în Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii şi în Piaţa Sfântu Gheorghe. Tot la vernisajul acestei expoziţii, prof. dr. Costin Feneşan a rostit o cuvântare în care a vorbit despre Timişoara medievală şi despre cercetările ce trebuie să aducă din măruntaiele pământului cetăţii, noi dovezi care să umple golurile pe care alte izvoare istorice le lasă despre strămoşii din depărtatul ev mediu al Banatului de câmpie.
Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul Banatului (Bastion Therezia) până în data de 5 aprilie 2015.
La finalul vernisajului expoziţiei, Cristian Vicol a lansat primul său roman, roman ce îmbină istoria cu ficţiunea. Romanul se intitulează „Comoara din cetate” şi face parte dintr-un proiect propus lui Cristian Vicol, în urmă cu un an, de către Marius Gaiţă (Preşedintele Asociaţiei Festivalul Baroc). Subiectul cărţii are la bază o istorie romanţată a momentului 1716, atunci când, cetatea Timişoarei a fost cucerită de către Imperiul Roman de Naţiune Germană, armatele noului imperiu fiind conduse de către feldmareşalul Eugeniu de Savoya.
Autorul romanului, Cristian Vicol, a declarat următoarele despre obiectivul acestei cărţi: „Obiectivul a fost să arăt că istoria se poate citi şi altfel, nu numai în date şi în numere. Am început romanul pe baza conflictului dintre austrieci şi turci. În acest conflict nu am pornit de la ideea că una din cele două tabere ar avea dreptate, nimeni nu este bun şi nimeni nu este rău, fiecare ţine de partea lui şi încearcă să iasă victorios. Până la urmă, istoria s-a dovedit a fi de partea austriecilor, dar, la fel de bine putea să fie şi de partea otomanilor.”
Conceptul grafic al coperţii acestui roman aparţine domnului Dan Ianoş, ideea din spatele conceptului inspirându-l foarte mult pe autor „în a-i da o rotunjime personajului” din romanul său.
Despre Cristian Vicol şi primul său roman, a vorbit la superlativ, cercetător ştiinţific principal I, dl. Ioan Haţegan. Directorul Muzeului Banatului, Claudiu Ilaş, a spus în încheierea evenimentului de la Muzeul Banatului: „Pe mine personal mă bucură prezenţa acestui tânăr domn (Cristian Vicol n.r.), pentru că am avut o discuţie şi anul trecut şi anul acesta cu doamna profesor Benea care îmi spunea cât de grave sunt problemele legate de Facultatea de istorie. Tot mai puţini oameni se îndreaptă spre acestă facultate, la fel cum spunea şi domnul Draşovean, legat de arheologie. Le mulţumesc colegilor de la Universitate pentru că ne-au onorat cu prezenţa, colegilor de la Muzeul Satului, care au venit, şi colegului de la Berlin care a făcut efortul să fie student la acestă expoziţie”.
Evenimentul s-a încheiat în ritmurile muzicii medievale, ritmuri aduse în contemporaneitate de formaţia „Peregrinii”.
Cornel SERACIN
Foto: Milan ȘIPEȚAN
