Povestea contemporană a imobilului istoric de pe strada Eugeniu de Savoya 16 merge departe în trecut, prin anul 2000. Au fost procese și dispute, trecute prin Consiliul Local Timișoara. Din clădire au rămas trei ziduri, securizate cu panouri din metal, iar priveliștea oferită trecătorilor este una jalnică, în contrast cu frumosul sediu al Centrului de Proiecte aparținând de Primăria Timișoara, aflat după colț, pe strada Vasile Alecsandri.
În februarie 2020, s-a ivit, în sfârșit, o rază de speranță: un investitor dorea să ridice un imobil cu subsol, parter, două etaje și mansardă, cu restaurarea a ceea ce a mai rămas din clădirea istorică. La subsol urma să fie amenajat un restaurant, iar la parter, spații comerciale și apartamente pe două etaje și la mansardă. În septembrie 2020, consilierii local timișoreni au aprobat planul urbanistic zonal, dar degeaba.
Au trecut mai bine de doi ani, ruina a rămas la locul ei și nu prea sunt speranțe să se întâmple ceva bun cu ea până când va începe anul Capitalei Culturale Europene. Turiștii vor avea în față, astfel, un exemplu inedit de grijă față de patrimoniul arhitectural inestimabil al Timișoarei...
