Asociația Prin Banat și Asociația Memorialul Revoluției din 16-22 Decembrie 1989 prezintă expoziția-eveniment „(r)evoluție? istorii trăite 1945-1989-2022”. Aceasta a fost creată pe baza arhivei Memorialului Revoluției, a unor documente din colecția privată a Asociației Prin Banat și a unor mărturii culese prin proiectul Cămine în mișcare. Arh. Silvia Tripșa, curatorul expoziției, ne dezvăluie un pic din poveste. Pe restul urmează să-l descopere vizitatorii, pe cont propriu.
De ce ar trebui văzută expoziția „(r)evoluție? istorii trăite 1945-1989-2022”? În primul rând, pentru că pune accentul pe emoții. Cred că este ușor de urmărit, deoarece îmbină într-un mod intuitiv partea de informație cu aceea de instalații, fotografii, înregistrări, artefacte, și introduce vizitatorul în contextul mai larg al epocii de dinainte de 1989. Oricine poate să înțeleagă mai bine de ce a pornit Revoluția, nu doar în România, ci și în restul Europei de Est. Totul provoacă emoții. Nu e o expoziție prin care doar să treci la pas, ci poți s-o trăiești.
La ce ar trebui să fie atent vizitatorul? Veți regăsi în expoziție relatări despre felul în care a fost trăită Revoluția nu doar în Timișoara, ci și în alte orașe din România, iar firul epic merge până după primele alegeri libere din 1990. Există, ca noutate, o zonă care recreează atmosfera cotidiană din anii ‘70- ‘80, pentru ca vizitatorii foarte tineri și străinii, de exemplu, să înțeleagă cum s-a trăit în acele vremuri. Găsim aici și un frigider gol, dar și un aparat de radio în surdină, din care se aude emisia de la Europa Liberă, ascultată pe ascuns, atunci, de aproape toți românii. Există și un desen imens, cât un perete întreg, semnat Dan Perjovschi, pe care vă invităm să-l descoperiți. Expoziția pune în dezbatere și ceea ce a însemnat justiția în România, după Decembrie 1989, iar la final, după ce treci de oglinda în care te poți privi tu, așa cum ești azi, rămâne un mare semn de întrebare: oare au plătit într-adevăr cei care au fost vinovați atunci?
Cum a fost integrată această expoziție în proiectul Cămine în mișcare, parte din programul cultural TM2023? Veți găsi la Memorialul Revoluției povești impresionante ale celor din rezistența anticomunistă din Munții Banatului, ale „frontieriștilor” și ale deportaților în Bărăgan. Sunt mărturii care trebuie păstrate și citite, pentru a putea înțelege lucrurile care se întâmplă azi în jurul nostru. Acum, aici, vin oameni la fel cum românii mergeau spre Occident în urmă cu 35-40 de ani. Și poate ar trebui să ne întrebăm cum ne-ar fi plăcut să fim priviți în acele vremuri: ca niște cetățeni de mâna a patra sau ca niște oameni plecați în căutarea unei vieți mai bune, cu toate riscurile?
