După ce a trecut euforia provocată de deschiderea Târgului de Crăciun organizat de Primăria Timișoara în piețele Victoriei și Libertății, lucrurile s-au mai așezat. În timpul zilei, pe la ora prânzului, nu-i cine știe ce aglomerație. Din câteva difuzoare care au prins și sezoane mai bune se ghicește, distorsionată, muzică „de sezon”. Amenjarea este, din fericire, ceva mai bună decât anul trecut, probabil datorită firmei din Sibiu. Nu mai avem Sfânta Familie făcută cu drujba și nici pomi de crăciun din cauciucuri și sticle de bere. Acum există toate ingredientele: roată panoramică, boltă cu beculețe, carusel, căsuțe, patinoar. Avem și iesle, dar la o privire mai atentă, bietul măgar pare atins de mucegai sau cine știe ce răpciugă.

Ceva lipsește, totuși, pentru că oamenii nu au nici un pic de entuziasm, cel puțin în timpul zilei. Patinoarul e plin de apă și fără copii, iar partea de alimentație publică abia dacă are vreo douăzeci de clienți, la ora prânzului, când în alți ani era mare înghesuială.

Să fie prețurile? „Prețuri astronomice. Am întrebat un comerciant pe care îl știu de la primul târg pe care l-am organizat cu ani în urmă cât îi taxează Primăria? Mi-a spus că cei care vând altceva decât mâncare plătesc cam 7.000 la Primărie și cam 800 la Casa de Cultură, plus taxa către Retim, cam 8.000 de lei per total. Cei care vând kurtos etc. ajung până la 17.000 de lei. Autoritatea locală și-a luat banul. De parcă ăsta e scopul târgului? Chiar nu s-a gândit nimeni că suprataxarea ar putea duce la creșterea prețurilor și decesul comercial al evenimentului? Și atunci se explică faptul că în afară de ziua deschiderii bate vântul prin zonă. Cine cumpără turte cu 20 lei, clătite cu 30+ și kurtos cu 25? Sărăcăcios și trist. Trecătorii păstrează distanța față de căsuțe. Bate un vânt sec printre pinguinii de carton ce străjuiesc Fântâna cu Pești, proaspăt sinucisă cu 130.000 de euro”, a constatat fostul viceprimar Adrian Orza, în calitate de simplu vizitator al Târgului de Crăciun.