La inițiativa din primăvara acestui an a prefectului Mihai Ritivoiu, instituțiile abilitate au controlat activitatea centrelor de permanență din Timiș. Conform prefectului, existau 47 de centre de permanență prin care se asigurau servicii medicale zilnic între orele 15-8, iar în weekend-uri și de sărbători, 24 de ore din 24. Aceste centre reprezentau 13 la sută din totalul celor existente în țară, 26 fiind în mediul urban. Cheltuiala mare provenea din faptul că personalul centrelor era plătit cu ora, indiferent dacă aveau sau nu pacienți. „Pentru toate cele 47 de centre plătim 2.887.000 lei pe lună, adică 570.000 de euro, respectiv 6.930.000 de euro pe an”, spunea, la momentul respectiv, prefectul. În Timișoara numărul mediu zilnic de pacienți era de patru, în Lugoj, de trei, iar în periurban, de șase.
Una peste alta, s-a decis soarta centrelor de permanență. Astfel, din cele 47, au fost desființate, de la 1 decembrie, 25 (Bărăteaz, Biled, Birda, Buziaș, Ciacova, Dudeștii Noi, Giarmata, Lugoj I, II, IV, Mașloc, Moșnița Nouă, Nițchidorf, Teremia Mare, Timișoara I, III, VI, VII, VIII, IX, XI, XIII, XIV, XVI, XVII), au fost reorganizate 12 (Chișoda-Giroc, Dudeștii Vechi, Ghiroda, Liebling, Orțișoara, Recaș, Săcălaz, Utvin, Sânandrei; Timișoara II, V, XII - redenumite), iar celelalte 10 se află în curs de reorganizare (Timișoara X, IV, XV - redenumite; Becicherecu Mic, Chevereșu Mare, Gătaia, Gelu-Variaș, Lugoj III, Parța, Satchinez). Într-adevăr, se pare că era timpul să ne reorganizăm. Cât despre opinia posibililor pacienți și a medicilor implicați, aceasta e altă poveste. Soluția propusă? Oamenii să meargă la secțiile de urgență ale spitalelor sau unde or vedea cu ochii. Există și o promisiune, și anume înființarea unor centre de permanență noi, primul urmând să fie la Nădrag, dar nu se știe când.
