Creștinii sărbătoresc joi, 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului, care este primul mare praznic din anul nou bisericesc ce a început în această lună.
Sărbătoarea a fost stabilită în a opta zi din anul bisericesc, pentru că cifra 8 simbolizează ziua veșniciei, viața fără de sfârșit, iar datorită ei, Iisus Hristos S-a întrupat, a biruit moartea și a dăruit oamenilor viața veșnică în Împărăția Cerurilor.
Sfânta Scriptură nu ne oferă informaţii despre Naşterea Maicii Domnului. Acest eveniment este relatat numai de Tradiția Bisericii, consemnată în cărțile de cult și în unele scrieri, precum Protoevanghelia lui Iacov, din secolul al II-lea. Din Sfânta Tradiţie ştim că părinţii Fecioarei Maria au fost drepţii Ioachim şi Ana, care au fost înaintaţi în vârstă și își doreau un copil. Pentru că nu aveau urmași erau considerați blestemați de ceilalți oameni, iar din această cauză, lui Ioachim i-au fost refuzate până și darurile pe care le-a dus la templu.
Când au văzut cele întâmplate, cei doi au hotărât să se roage mai mult lui Dumnezeu; Ioachim a plecat în peștera Prorocului Ilie de la Hozeva unde a petrecut în post și rugăciune, în vreme ce Ana, rămasă acasă, Îl ruga pe Dumnezeu: ”Doamne, Atotțiitorule, Cel ce numai cu cuvântul ai făcut cerul și pământul și toate câte se văd; Cel ce ai zis făpturilor Tale să trăiască și să se înmulțească; Cel ce ai binecuvântat pe Sarra, soția lui Avraam și ea a născut pe Isaac la bătrânețe și ai dăruit Anei fiu pe Samuel prorocul, dă-mi și mie roadă pântecelui și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că, de voi naște fiu sau fiică, îl voi închina Ție cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei Tale”.
Arhanghelul Gavriil s-a arătat fiecăruia dintre ei și le-a spus că rugăciunea lor a fost ascultată și că Făcătorul lumii le va trimite binecuvântarea Sa. După naștere, părinții i-au pus copilei numele Maria, iar la împlinirea vârstei de trei ani și-au ținut promisiunea și au dus-o la templul din Ierusalim.
În Ziarul Lumina, arhimandritul Mihail Daniliuc, a menționat câteva aspecte legate de locul în care s-a născut Sfânta Fecioară. ”Părerile sunt împărțite. Epifanie monahul credea că nașterea s-ar fi petrecut în Nazaret, cetatea de obârșie a lui Ioachim, idee împărtășită și de Sfântul Ioan Gură de Aur. Sfântul Chiril al Alexandriei socotește că locul nașterii ar fi fost Betleemul, locul de obârșie al Anei, iar Sfântul Sofronie avansează ipoteza potrivit căreia Ana ar fi născut la Ierusalim. Același lucru îl susține și Sfântul Ioan Damaschinul: el afirmă că Maria „se naște în casa lui Ioachim, care se găsea lângă poarta oilor, și este adusă la templu”. Părerea Sfântului Sofronie o întărește oarecum existența unei biserici închinate Sfintei Ana, zidită în proximitatea Scăldătorii Oilor, deci în cetatea Ierusalimului”, a scris acesta.
Potrivit aceleiași surse, din punct de vedere istoric, sărbătoarea s-a fixat cu prilejul sfințirii unei biserici la Ierusalim de către Împărăteasa Eudoxia, la începutul secolului al V-lea, între anii 431 și 451, deci între cele două sinoade ecumenice, de la Efes și Calcedon, care au dezbătut și clarificat problema mariologică. Tradiția spune că lăcașul s-a ridicat pe locul casei Sfinților Ioachim și Ana, deci acolo unde s-a născut Maria.
”În Apus, praznicul Nașterii Maicii Domnului a fost introdus mai târziu, pe timpul Papei Sergiu I (687-701). Dacă la început sărbătoarea se ținea cu precădere în Ierusalim, după secolul al V-lea celebrarea s-a generalizat în tot Răsăritul. De remarcat că sărbătoarea Nașterii Fecioarei Maria o regăsim și în calendarul copților egipteni, la 9 mai, dar și la iacobiții sirieni. Prezența celebrării ei în Biserica coptă arată faptul că la Ierusalim creștinii o țineau înainte de Sinodul al IV-lea, căci se știe că după momentul Calcedon eterodocșii copți nu au mai împrumutat nimic de la Biserica Ortodoxă”, a mai explicat arhimandritul Mihail Daniliuc.
Maica Domnului are în calendarul ortodox 9 zile de pomenire: 8 septembrie - Nasterea Maicii Domnului, 1 octombrie - Acoperamântul Maicii Domnului, 21 noiembrie - Intrarea în biserică a Maicii Domnului, 9 decembrie - Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana, 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului, 25 martie - Buna Vestire, 2 iulie - Asezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, 15 august - Adormirea Maicii Domnului și 31 august - Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului.
Răzvan IDVOREAN
