Proiectul noii legi a învățământului a fost dezbătut la Timișoara în cadrul unei mesei rotunde organizate la Colegiul Național Bănățean de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Timiş, în colaborare cu Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar Timiş, cu participarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), Asociaţiei Elevilor Timiş și INEDU.
Concluzia întregii discuții a fost aceea că, excluzând principiile enunțate în proiect, restul legii nu poate fi amendat. În consecință, se cere retragerea proiectului înainte de a intra în Parlament spre aprobare. Reprezentanții celor două sindicate, la fel ca și reprezentantul Asociației Elevilor, au fost de acord că proiectul prezintă imense lacune când vine vorba despre învă­ță­mântul preuniversitar. S-a invocat faptul că cei 10.000 de specialiști vehiculați că au lucrat la acest proiect nu au predat o singură oră în învățământul preuniversitar și, ca atare, propunerile lor în acest sector sunt nocive.
Concluziile acestei dezbateri vor fi remise Ministerului Educației Naționale, cu speranța că se va ține cont de ele. Dar graba cu care se dorește adoptarea legii arată că aceste dezbateri publice sunt aproape degeaba. Rămâne de văzut dacă legea va fi aprobată sau nu în Parlament.

Proiectul ar trebui retras

Marius Lobază, secretarul executiv al Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Timiş, profesor de matematică la Colegiul Naţional Bănăţean, ne-a dat amănunte despre această dezbatere organizată în sala multimedia a şcolii în care predă: „Am invitat în primul rând Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), Asociaţia Elevilor Timiş, INEDU, ca organizaţie care dezvoltă proiecte particulare în educaţie”. Referitor la necesitatea unei astfel de dezbateri, prof. Marius Lobază ne-a declarat: „Cred, în primul rând, că este necesar să avem dialog, să cunoaştem punctele de vedere ale actorilor în educaţie din judeţ, pentru că noi când trimitem amendamentele la minister ar fi păcat ca unii să ceară ceva ce alţii nu au cerut. Mai bine să cerem împreună, pentru că atunci în mod sigur vom obţine ceea ce ne dorim. Astăzi, de exemplu, am aflat punctul de vedere al elevilor, al celor de la CJRAE. Evident că materialul pe care îl vom trimite la minister va ţine cont de aceste puncte de vedere. Credem că astfel, fiind împreună, vom obţine mai uşor rezultate. Până în data de 24 august fiecare instituţie va trimite materialele referitoare la noua lege a educaţiei la minister. Prin sindicat, noi vom trimite materialul atât ministerului, cât şi Federaţiei Sindicale, ca prin aceasta să creem o mai mare presiune pe minister. Sincer, referitor la legea supusă dezbaterii, sunt de părere că ar trebui elaborată o alta. Acest proiect, aşa cum arată acum, este imposibil de aplicat, cu toate erorile pe care le conţine. Proiectul ar trebui retras, făcut un alt proiect, păstrând principiile, acolo unde proiectul de lege arată foarte bine. La capitolul de ideal educaţional arată foarte bine, dar ceea ce este mai departe este jalnic. Modul în care este descris învăţământul, modul în care au gândit separarea liceului teoretic de cel profesional, de cel tehnologic, modul în care au gândit învăţământul incluziv, aici este tragedia... Trebuie păstrată prima parte, aceea de principii, cum spuneam, şi refăcută partea următoare”.

Proiectul nu prezintă propuneri pertinente

Prof. Virgil Popescu, preşedintele Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar Timiş, ne-a declarat referitor la dezbaterea proiectului noii legi a învăţământului: „Masa rotundă era absolut necesară, pentru că principalii actori ai sistemului de învăţământ sunt dascălii şi elevii. Or, aşa cum aţi văzut, la această masă rotundă au fost invitate ambele grupări, ca să spun aşa. La acest proiect de lege – elaborat de aşa-zişi experţi care aproape că nu au niciun fel de legătură cu sistemul preuniversitar (cei 10.000 de experţi prezentaţi ca atare nu au predat o oră în sistemul de învăţământ preuniversitar) – nu putem vorbi de propuneri pertinente. Ca să nu mai vorbim de posibilităţile materiale ale României. Se spune despre camere specializate pentru profesorii consilieri în fiecare unitate şcolară – mare sau mică –, ceea ce nu se poate realiza. Mai este nevoie de cel puţin 10-15.000 de posturi de consilieri şcolari. Or, noi nu avem această posibilitate. Avem prevedere legală privind numărul de elevi dintr-o clasă pe fiecare ciclu de învăţământ, dar întodeauna se cere peste numărul de elevi, ceea ce nu este posibil în condiţiile date. Acest proiect de lege trebuie să fie realist şi trebuie acordată o sumă de bani necesară aplicării lui, adică cel puţin 6% din PIB, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale din 2011. Noi în acest an avem prevăzut doar 2,29% din PIB, ceea ce este inadmisibil. Şi mai vorbim de educaţie performantă, vrem să ajungem la acest deziderat? Nu mai vorbesc despre motivarea financiară a dascălilor. Ştim bine cum suntem plătiţi. Sunt foarte multe lucruri extrem de grave pe care, culmea!, ministerul în discuţiile particulare le recunoaşte, dar oficial nu. Concluziile acestei mese rotunde vor fi înaintate Ministerului Educaţiei Naţionale, şi rămâne de văzut dacă vor avea amabilitatea să ţină cont de aceste propuneri - cu toate că ele s-au mai făcut şi la nivel central. Graba cu care se încearcă adoptarea acestui proiect de lege mi se pare cel puţin nelalocul ei”.

Acest proiect consideră că educaţia este importantă?

Preşedintele Asociaţiei Elevilor din Timiş, Natanael Iriciuc, alături de alţi membri ai acestei asociaţii, au fost prezenţi la dezbatere: „Ne-am dorit să fim astăzi aici - a spus Natanael Iriciuc -, deşi în ultimii ani elevii nu au fost atât de luaţi în seamnă sau întrebaţi despre ce este nevoie în sistemul de învăţământ, pentru a asculta părerea experţilor. Ne-am dorit să ascultăm şi problemele celorlalţi implicaţi în sistemul de învăţământ - a profesorilor, a consilierilor şcolari. Credem că este nevoie, mai ales în aceste momente, să ne unim forţele şi să lucrăm împreună pentru a face paşi concreţi pentru a beneficia cu toţii de rezultatele unui sistem de învăţământ calitativ şi cu eficienţă cât mai mare. M-am uitat peste proiectul de lege şi pot spune că m-a amuzat (sau poate m-a îngrozit) faptul că pentru noi eficienţa sistemului de învăţământ constă în cât mai multe rezultate educaţionale, cât mai multe rezultate bune la olimpiade. De fapt, de cealaltă parte, iasă din sistem foarte mulţi elevi fără nicio direcţie clară, iasă foarte mulţi elevi analfabeţi funcţionali. Pentru noi, în 2022, în proiectul «România educată», eficienţă înseamnă rezultate educaţionale cât mai mari. Avem nevoie de proiecte, de paşi concreţi pentru a schimba nişte destine şi pentru a crea tineri responsabili. Prin Asociaţia Elevilor din Timiş asta vrem să facem cel mai mult; activitatea noastră este să le arătăm tinerilor că se poate, că există un loc în care se pot dezvolta, în care îşi pot descoperi noi calităţi. Vrem să le oferim această şansă de a-şi descoperi ceea ce, de fapt, este pregătit pentru ei. Ne plângem de foarte multe ori pentru că vedem oameni nepregătiţi pe anumite funcţii, sunt oameni care nu-şi dau interesul acolo unde lucrează, iar aceasta pentru că, de fapt, aceşti oameni nu ştiu ce vor. În momentul în care un tânăr iasă din sistem şi nu ştie ce vrea, se va mulţumi cu puţin, nu va cere mai mult de la el şi poate va ajunge într-un post, într-o funcţie şi niciodată nu-şi va da interesul şi va duce mai departe acest sistem.
În ultimul timp, de când am început şi noi să acordăm o atenţie mult mai mare acestor proiecte legislative privind funcţionarea sistemului de învăţământ din România, preferăm să ne amuzăm referitor la modul în care se schimbă legile în educaţie. Dacă ar fi să ne întristăm, ne-ar afecta prea mult. Cred că ar trebui să încercăm să oprim toate aceste metode, dar în momentul în care vedem un proiect de lege lansat în vacanţa de vară ne întrebăm şi noi dacă acest proiect «România educată» consideră că educaţia este importantă. Sau ce este, de fapt, important? Vedem dezbateri pregătite ca în perioada socialistă. Nu am văzut pe cineva din minister să vină să vorbească direct cu elevii. Aceasta vrem să facem noi prin «România educată»; cu elevii simpli, nu cu elevii olimpici. Sunt foarte importanţi şi olimpicii, dar în acest moment avem foarte mulţi elevi care au probleme în familie, care abia dacă ajung la şcoală. Cu ei trebuie să vorbim! Noi trebuie să ne îndreptăm atenţia spre cum să salvăm nişte elevi, pentru că ei în acest moment formează majoritatea. Nu să favorizăm anumite părţi, ci să încercăm să trecem împreună peste această perioadă şi să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Despre asta este vorba. «România educată» nu este despre doar o parte dintre elevi, ci ar trebui să fie despre cum ar trebui să trecem împreună prin această perioadă grea din sistemul de învăţământ. Observăm şi noi, şi iarăşi ne amuzăm, că ne place foarte mult să ascundem sub preş toate problemele şi să spunem că totul este bine, că elevii sunt fericiţi, că se simt bine la şcoală, că nu au probleme. Poate «România educată» ar trebui să vină şi să arate adevărata faţă a educaţiei, acea realitate dură. Noi, prin asociaţia noastră, încercăm să creştem spiritul civic al elevilor şi să-i susţinem pentru a semnala anumite probleme şi să înţeleagă că există cineva care îi ascultă. Obiectivul nostru este, cum spuneam, să construim o generaţie de tineri responsabili, care ştiu ce vor de la viaţă, şi-au găsit scopul şi rolul în societate. Vom putea avea o Românie educată în momentul în care fiecare dintre noi şi-a găsit acel loc, când facem cu pasiune ceea trebuie să facem şi înţelegem că este nevoie să facem împreună paşi concreţi pentru educaţie şi să luptăm împreună pentru ceea ce ne leagă. Rezistenţa din partea noastră, a elevilor, a profesorilor, trebuie să existe şi în perioada în care legea va intra în Parlament”.


Petru Vasile TOMOIAGĂ