Una dintre emblemele Timişoarei din ultimii 30 de ani este, fără îndoială, Festivalul Inimilor, singurul festival cuprins în calendarul oficial al CIOFF (Consiliul Internaţional al Organizaţiilor de Festivaluri Folclorice şi Arte Populare). În perioada 6-10 iulie în Timişoara vor veni 30 de ansambluri folclorice din 11 ţări. Dincolo de bucuria că un astfel de festival se reia, rămâne de văzut dacă ediţia din acest an, a XXI-a, se va ridica la nivelul ediţiilor precedente.
Să mai spunem că la eveniment vor fi prezentate tradiţiile folclorice din Bulgaria, Croaţia, Georgia, Grecia, Italia, Mexic, Peru, Polonia, Serbia, Turcia şi România.
Despre reluarea festivalului, dar şi despre principalele repere din istoria sa am stat de vorbă cu maestrul coregraf Toma Frenţescu, cel care, alături de regretatul Pavel Dehelean, fost director al Casei de Cultură a Municipiului Timişoara, şi-a pus amprenta pe ceea ce a însemnat Festivalul Inimilor. „Festivalul Inimilor a pornit la începutul anului 1990, când Henry Coursaget, preşedintele mondial al CIOFF (Comitetul Internaţional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), împreună cu câţiva dintre membrii comitetului, s-a deplasat la Timişoara. A dorit să aibă o întâlnire cu reprezentanţi de marcă ai culturii româneşti, deoarece a vrut să reintroducă România în circuitul CIOFF. România era suspendată de mai bine de zece ani, nu mai participa la festivaluri internaţionale şi nu organiza astfel de evenimente. S-au organizat atunci şi alegeri, la care am participat şi eu, iar preşedinte a fost ales Teodor Vasilescu, cel mai bun coregraf din ţară la vremea aceea. Aşa s-a ales primul comitet român al CIOFF, eu am fost ales în conducerea artistică, iar Ştefan Popa Popa’S a fost ales membru. În vremea aceea pentru a putea participa la festivaluri mai puternice era nevoie de recomandarea unor specialişti în domeniu. Pentru Festivalul Inimilor a fost ales preşedinte Pavel Dehelean, directorul Casei de Cultură a Municipiului, eu am fost ales director artistic, iar Ştefan Popa Popa’S – preşedinte de onoare al festivalului. Noi încă ne considerăm membri, pentru că nimeni nu ne-a spus că ar fi altfel. În ultimii ani am cooptat-o pe Doina Anghel consultant artistic şi pentru coordonarea direcţiei de relaţii internaţionale. Pentru noi a fost onorant că Popa’S face parte din conducerea festivalului. Popa’S era şi caricaturistul oficial al CIOFF, membru al CIOFF internaţional. Îmi aduc aminte că în 1990, când am participat cu Ansamblul «Timişul» la Confolens, în plin centrul oraşului era un salon în care expunea şi făcea portrete. Festivalul Inimilor a venit la Timişoara pentru că Ansamblul «Timişul» a fost în 1970 şi 1973 la Confolens, cel mai mare festival internaţional de folclor, la care se adaugă aportul lui Ştefan Popa Popa’S, care era prieten bun cu preşedintele CIOFF. Ultimul festival pe care l-am organizat noi a fost în 2019 şi în toţi anii din urmă trupele participante vizitau salonul de caricatură al lui Popa’S de la Bastion, unde elevi de-ai săi făceau portrete artiştilor. De asemenea, ultimele trofee oferite participanţilor erau opera lui Popa’S.
Revenind la festival, să spunem că în 2020 nu s-a putut organiza din cauza pandemiei, însă anul următor noi am pregătit organizarea unui festival de mai mici dimensiuni. Dar noua conducere instalată la Primărie a căutat să ne ocolească. Printre evenimentele suspendate au fost Timfloralis şi Festivalul Inimilor, două dintre cele mai importante acţiuni care aveau loc în Timişoara. Până acum o lună şi ceva festivalul era incert. Văzând campania furibundă pentru Festivalul Inimilor, printre care cea iniţiată de fiul meu, Adrian Frenţescu (director tehnic al festivalului), care a strâns sute de mesaje, poate şi constrâns, s-a pornit festivalul de anul acesta. Noi sperăm să fie bine, dar sunt multe semne de întrebare. La un moment dat, într-o şedinţă a Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, interpelat de Ştefan Popa Popa’S, a spus că festivalul nu constituie o prioritate pentru oraş... Suntem, vă spun sincer, surprinşi şi necăjiţi pentru faptul că am fost ocoliţi şi nu ne-a întrebat nimeni nimic despre festival, nu ne-a cerut nimeni părerea.
Dar dacă luăm şi comparăm formaţiile care au fost la ultima ediţie şi cele de acum, observăm că doar dintre formaţiile din ţară lipsesc vreo opt ansambluri reprezentative.
La ultima ediţie a fost prezent la Timişoara şi preşedintele mondial al CIOFF, care a fost încântat de felul în care s-a organizat şi s-a desfăşurat festivalul, de publicul timişorean. A promis că în anii viitori va face Folcloriada la Timişoara şi se baza pe Popa’S, pe mine, pe cei din conducerea festivalului. Reprezentanţilor ansamblurilor care m-au contactat şi au întrebat ce să facă le-am spus să vină la festival, pentru că festivalul rămâne, cei care conduc oraşul sunt vremelnic în posturi.
Mă doare pentru că am pus suflet în acest festival şi l-am adus la un nivel extraordinar, recunoscut nu doar de conducătorii de festivaluri din România, ci şi din Europa şi din lume.
Vreau să mai precizez că Festivalul Inimilor a constituit un atu extraordinar în dosarul de candidatură pentru Capitala Culturii Europene şi pentru obţinerea acestui titlu onorant pentru Timişoara”.
Petru Vasile TOMOIAGĂ
Anton BORBELY
Foto: Henry Coursaget și Pavel Dehelean la prima ediție a Festivalului Inimilor
