Prin hotărârea nr. 1.016 din 12 octombrie 2011, Băile Herculane au primit statutul de staţiune turistică balneară de interes naţional.
Doar că, până la momentul acordării acestui statut, Băile Herculane au fost ţinta probabil celui mai mare jaf din istoria postdecembristă a României.
Staţiunea cea mai veche din ţară, pe care altă dată mari împăraţi o considerau a fi cea mai frumoasă din lume, a devenit o ruină.
Şi a fost nevoie de ani lungi pentru ca cineva să investigheze ce s-a întâmplat la Herculane.
O istorie furată
Originea Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele staţiunii vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus şi al frumoasei Alcmena, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii şi al echilibrului între forţa fizică şi cea spirituală.
Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente şi statui, închinate zeilor Hercules, Esculap şi Higeea. Atestarea documentară a staţiunii datează din anii 153 d.Hr., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor şi divinităţilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimişi ca delegaţi romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămaţi, au ridicat acest prinos de recunoştinţă”. În perioada civilizaţiei romane, staţiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracţie pentru aristrocaţia Romei antice. Impresionaţi de excepţionala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiţi în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulţumire aduse zeilor pentru vindecare. După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă şi contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucţia şi modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănăţeni construind aici majoritatea edificiilor din staţiune: băile „Neptun” şi „Diana”; Ansamblul arhitectonic dintre Baia Neptun şi Podul Roşu şi Ansamblul Cazinoului; Piaţa Hercules; hotelurile „Traian” şi „Decebal”; podurile de piatră şi fontă peste râul Cerna; statuia lui Hercules şi statuia zeiţei Diana; pavilioanele istorice 4, 5 şi 6; gara; etc., care poartă amprenta unui baroc austriac unic în Europa. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala construcţie a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în circuitul turistic astfel încât vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul balnear în aceleaşi condiţii cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius Pius.
În 1736, generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea împăratului Carol al VI-lea, reclădeşte băile şi menţionează existenţa termelor lui Hercules, Higeea şi Esculap. Izvorul cu cel mai mare debit este Hercules, care are emergenta sub Hotelul Roman şi acolo se înscrie în hartă Baia nr. 9. Staţiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalităţi, între care împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I şi împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef şi împărăteasa Elisabeta. În 1852 împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă staţiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta (Sisi) scrie un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezenţă distinctă şi încântătoare.
În urma Primului Război Mondial şi al Tratatului de la Trianon, Banatul şi Băile Herculane au devenit parte a României.
Cum s-a comis jaful
Conform unui comunicat al DIICOT, în perioada 2007–2016 a fost constituit şi a acţionat un grup infracţional organizat cu scopul de a decapitaliza o societate comercială din oraşul Băile Herculane, prin scoaterea activelor/bunurilor din patrimoniul acesteia în dauna creditorilor reali şi, totodată, însuşirea în folosul membrilor grupului a sumelor de bani obţinute.
Societatea din Băile Herculane deţinea în anul 2001, dată la care a fost privatizată, aproximativ 50 de imobile în staţiune, imobile care reprezentau cele mai importante hoteluri, restaurante şi ştranduri termale din staţiune. De asemenea, aceasta deţinea licenţă de exploatare a apelor termale, fiind singurul furnizor pentru celelalte hoteluri şi pensiuni funcţionale din staţiune.
Începând cu anul 2001, această societate a fost supusă unor proceduri prealabile de privatizare, context în care două persoane potente financiar, care deţineau sau controlau societăţi comerciale importante, au fost interesate de aceste proceduri.
Privatizarea societăţii comerciale a avut loc la data de 28.08.2001, când a fost cumpărat pachetul majoritar de 40,92% de către o societate comercială controlată de către unul dintre inculpaţi care, la data respectivă, deţinea 68% din acţiuni.
Pentru achitarea preţului pachetului majoritar de acţiuni obţinut în cadrul procedurii de privatizare au fost folosite sume de bani care proveneau din afaceri cu statul.
Astfel, acelaşi inculpat, prin intermediul aceleiaşi societăţi comerciale, a negociat în luna iulie 2001 cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale o formă de împrumut, concretizat în acordarea de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale a cantităţii de 5.487.590 kilograme de zahăr cristal, ce constituia stoc de rezervă de stat, către societatea controlată de inculpat, cu drept de vânzare, dar şi cu obligaţia acesteia din urmă de a reconstitui stocul pe cheltuiala sa în termen de 180 de zile.
În luna august, din banii obţinuţi din vânzarea zahărului ce constituia stoc de rezervă de stat, societatea comercială controlată de inculpat a plătit prima tranşă pentru cumpărarea societăţii comerciale din Băile Herculane (banii folosiţi au provenit astfel de la bugetul de stat, prin acordarea împrumutului de către Rezervele de stat).
Ulterior stocul de zahăr nu a mai fost refăcut şi împrumutul nu a fost restituit, creându-se în această modalitate un prejudiciu în valoare de 43.288.697,99 lei (contravaloarea zahărului care nu a fost înlocuit).
Întrucât în luna martie 2008, societatea comercială controlată de inculpat a intrat în insolvenţă, existând riscul ca, din bunurile societăţii obţinute în urma participării la procedura de privatizare, să fie îndestulaţi creditorii societăţii, inculpatul a dezvoltat un nou mecanism în vederea sustragerii activelor acestei din urmă societăţi, respectiv prin folosirea procedurii executării silite.
În acest scop, inculpatul a racolat în grup persoane din firmă, rude ale acestuia, pe care le-a promovat în funcţii importante, precum şi alte persoane fizice cu potenţial financiar.
Începând cu anul 2008, societatea comercială din Băile Herculane a contractat împrumuturi de la mai multe persoane fizice, printre care fiul directorului general, soţia directorului economic şi contabila societăţii, în baza unor contracte de împrumut de sume relativ mici cu dobânzi anuale mult mai mari decât dobânda legală, contracte care constituiau titluri executorii.
Împrumuturile obţinute de la persoanele fizice au fost garantate cu bunurile societăţii, în lipsa unei hotărâri a Adunării Generale a Acţionarilor valabilă (condiţie necesară conform actului constitutiv şi Legii nr. 31/1990). Aceste împrumuturi nu fost restituite de societatea comercială în termenele foarte scurte stabilite în contracte, fapt ce a condus la executarea prin intermediul executorilor judecătoreşti a unor imobile aparţinând societăţii comerciale din Băile Herculane.
În această modalitate, au fost scoase din patrimoniul societăţii 22 de imobile şi două licenţe privind exploatarea apelor termominerale, acestea fiind însuşite de membrii grupului infracţional organizat.
De asemenea, sumele de bani, cu care societatea era împrumutată de către persoanele fizice membre ale grupului infracţional organizat, intrau în conturile societăţii pentru o scurtă perioadă de timp, fiind retrase ulterior sub formă de drepturi salariale. Salariaţii societăţii comerciale, care încasau sumele de bani, erau rude ale liderului grupului infracţional organizat, fictiv remunerate cu sume mari de bani, fără ca, în realitate, să desfăşoare o activitate în societate.
Profitând de faptul că la data de 04 aprilie 2016 liderul grupului infracţional organizat şi o parte dintre membrii acestuia (respectiv conducerea societăţii comerciale din Băile Herculane, lichidatori judiciari şi angajaţi ai rezervelor de stat) au fost arestaţi, al doilea inculpat şi-a asumat poziţia de lider, coordonând în continuare activitatea grupului infracţional. În acest scop, acesta a atras noi membri, fără a căror contribuţie, activitatea era imposibilă (lichidator judiciar, practician în insolvenţă şi executor judecătoresc).
Astfel, acesta a folosit două acorduri fictive încheiate cu societatea comercială din Băile Herculane în perioada post privatizare (în urma eşecului celui de-al doilea inculpat de a achiziţiona pachetului majoritar de acţiuni, acţiune reuşită de primul inculpat), în scopul căpuşării acesteia.
Prin punerea în executare a acordurilor fictive, inculpatul a scos de sub sechestru instituit de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism bunurile imobile care aparţineau societăţii comerciale şi care fuseseră scoase din patrimoniul acesteia în urma activităţii infracţionale desfăşurate de primul lider al grupului infracţional organizat anterior şi membrii grupului racolaţi de acesta.
Un prim pas spre tragerea la răspundere a celor vinovaţi
Printr-un rechizitoriu din data de 12.05.2022, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Caras-Severin au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 35 inculpaţi (cetăţeni români, parte dintre aceştia având calităţile de acţionar, administrator, preşedinte consiliu de administraţie, director general, director economic, director executiv, director comercial, avocat, executor judecătoresc, evaluator imobiliar, administrator judiciar, lichidator judiciar, director executiv şi consilier juridic ai Agenţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, deputat la momentul comiterii faptelor), pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, înşelăciune, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, sustragere de sub sechestru, violare de domiciliu, distrugere, şantaj, divulgarea informaţiilor secret de serviciu sau nepublice şi fals în declaraţii.
În cauză s-a dispus trimiterea în judecată şi în ceea ce priveşte decapitalizarea de către o parte a membrilor care au constituit grupului infracţional organizat a unei societăţi comerciale în al cărei patrimoniu se afla un aeroport situat în Caransebeş. S-a reţinut că, prin utilizarea unor proceduri ilicite şi prin intermediul aceleiaşi societăţi comerciale utilizată în procedura privatizării societăţii din Băile Herculane, aceştia au obţinut controlul asupra consiliului de administraţie (prin numirea în cadrul acestuia a surorii unuia dintre inculpaţi şi a unui inculpat având calitatea de avocat). Odată obţinut controlul asupra consiliului de administraţie, inculpaţii au înstrăinat acţiunile şi terenurile acestei societăţi.
Prin activitatea infracţională a fost cauzat un prejudiciu în cuantum de 123.325.726 lei Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara, Primăriei Oraşului Băile Herculane, R.A.P.P.S., Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune SA, Autorităţii de Supraveghere Financiară şi altor cinci societăţi comerciale, fiind instituire măsuri asiguratorii asupra a 146 de imobile (terenuri, apartamente şi construcţii).
Dosarul a fost înaintat spre soluţionare Curţii de Apel Timişoara.
Material îngrijit de Flavius BONCEA
