Mai multe monumente istorice și arii naturale din Timișoara și vestul țării au ajuns subiecte de campanie electorală și fiefurile unor indivizi care distrug ce a mai rămas din turismul românesc.
Toți timișorenii care au călătorit sau măcar au citit despre potențialul turistic al zonei de vest a țării, au ajuns probabil la concluzia că acesta este unul generos. Din păcate însă nu e suficient ca o zonă să fie ofertantă pentru a-i atrage pe vizitatori, ci e obligatoriu ca obiectivele turistice să fie puse în valoare. Din păcate, la acest capitol avem multe de învățat și nu mă refer la faptul că nu avem informații, specialiști sau tehnologie, ci pentru că în țara lui ”las-o că merge așa”, este aleasă aproape întotdeauna varianta cea mai comodă. În rândurile ce urmează vă prezint câteva exemple din vestul țării și voi începe cu județul Timiș.
De ani de zile se vorbește despre promovarea fortificației de la Cornești, de amenajarea zonei, de includerea unor viitoare muzee în circuitul turistic. Arheologii de la Muzeul Banatului împreună cu autoritățile județene au în plan să construiască în acel areal un muzeu care să pună în valoare descoperirile făcute, dar și ridicarea unui ansamblu în aer liber, care să cuprindă replici ale zidurilor și locuințelor găsite în teritoriu.
Promisiuni peste promisiuni, campanii, băi de mulțime, vizite în teritoriu, anunțuri peste anunțuri pe paginile oficiale de social-media; înclin să cred că e vorba doar de niște iluzii vândute naivilor sau, în cel mai fericit caz, până la materializarea acestora vor trece probabil mulți ani în care se vor purta adevărate lupte cu procedurile și sistemul birocratic.
Și dacă tot suntem la acest capitol, reamintim și de Castelul Huniade din Timișoara, care de aproximativ 15 ani se află în proces de reabilitare. Lucrări efectuate prost, întâlniri în instanță, birocrație, contestații, o întreagă telenovela care cine știe când se va sfârși. Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2023 și varianta optimistă a autorităților este că doar o aripă a castelului va putea fi deschisă pentru vizitare. Varianta realistă este că de la începutul lucrărilor de reabilitare, pe la şefia Consiliului Județean Timiş s-au perindat cinci preşedinţi: Constantin Ostaficiuc (PD-L), Titu Bojin (PSD), Sorin Grindeanu (PSD), Călin Dobra (PSD) şi actualul preşedinte Alin Nica (PNL) și că cea mai veche clădire din oraș, cu însemnătate istorică, s-a transformat dintr-un simbol al urbei într-unul al incompetenței și neputinței.
Rămânem în sfera culturii și vedem care este situația la vecinii din județul Hunedoara, pentru că urmașii de acolo ai dacilor și ai romanilor, de o bună perioadă suflă în trâmbițe, anunțând că va fi reabilitat amfiteatrul roman din cadrul complexului Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Sigur că aparent nu este o idee rea, dar tare mi-e teamă că în urma acestui proces, aspectul va avea de suferit. Potrivit presei hunedorene vor fi ridicate tribune pe structuri de metal și suprapuse în anumite porțiuni peste anticele blocuri de piatră ce alcătuiesc amfiteatrul.
”La aproape 2000 de ani după ce a fost construit, amfiteatrul din cadrul complexului Ulpia Traiana Sarmizegetusa este aproape de o nouă și strălucită etapă a existenței sale, prin conservare și restaurare. Astfel, un oraș emblematic al Daciei Romane, o capitală de rang imperial își va redobândi prestigiul, iar vizitatorii vor fi convinși, o dată în plus, de unicitatea județului nostru, singurul din România care are pe teritoriul său două capitale, una regală și una imperială, Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa”, a precizat Costel Avram, administratorul public al Județului Hunedoara. Proiectul beneficiază de o finanțare europeană nerambursabilă de aproximativ 5 milioane de euro și autoritățile sunt convinse că au ajuns un bun exemplu la nivel national.
”Prin amploarea investițiilor în obiective culturale și de patrimoniu, CJ Hunedoara este un exemplu de bune practici la nivelul întregii țări”, a mai adăugat Costel Avram.
Nu doresc să critic întru totul intențiile autorităților județene de a dezvolta turismul prin reabilitarea obiectivelor, dar este extrem de important să fim atenți cum se fac aceste lucrări. Și pentru asta aduc în discuție un caz, tot din județul Hunedoara, turnul medieval de la Mălăiești, care a fost modernizat pe fonduri europene atrase de administrația locală.
Proiectul respectiv a demarat în 2012 și a presupus înălţarea donjonului cu un etaj, dotarea acestuia cu ferestre termopan, cu acoperiş şi paratrăsnet, lambrisarea, zugrăvirea şi refacerea brâului cetăţii, amenajarea unui spaţiu muzeal în interior, a curţii exterioare, construirea aleilor spre cetate, instalarea unor stâlpi de iluminat şi amenajarea unei parcări. Rezultatul nu i-a mulţumit nici pe specialiştii în epoca medievală, nici pe arhitecți, care au reclamat faptul că monumentul şi-a pierdut din identitate, că au fost folosite materiale de construcţie diferite de cele cu care a fost ridicat turnul (cărămidă în loc de piatră de râu) şi că fortăreţei i-au fost adăugate construcţii despre care nu se ştie că ar fi existat, în varianta originală.
Rămâne de văzut cum va arăta amfiteatrul de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana după renovare și dacă administrația județeană va ”reuși” sau nu să facă ceea ce au izbutit popoarele nomade și barbare.
După atâtea monumente istorice se cuvine să ne ”aerisim” puțin și să mergem la munte, în județul Caraș-Severin, acolo unde întâlnim monumente…de prostie. Despre defrișările din Banatul Montan s-a tot scris. În plus, indiferent de anotimp, masivul Țarcu este străbătut de vehicule motorizate care distrug natura și uneori pun în pericol chiar și siguranța iubitorilor de drumeții. Așa cum probabil v-ați dat seama, ATVurile, motocicletele și snowmobilele sunt conduse de multe ori pe aceleași trasee pe care circulă și turiștii.
”Decopertează stratul de iarbă și vegetație care protejează solul de eroziune, apoi apa de ploaie și topirea zăpezii spală solul și sapă ravene și șanțuri adânci! Pe lângă distrugerea pajiștilor, sperie fauna sălbatică, distrug turismul ecologic, sustenabil (drumeție), poluează fonic și poluează aerul într-o zonă de liniște și conservare a naturii“, se arată într-o avertizare emisă de reprezentanții organizației de mediu ”Stop defrișărilor”, citată de colegii de la caon.ro.
Totodată, aceştia solicită organelor abilitate, inclusiv Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Servicul Teritorial Caraș-Severin, în calitate de autoritate competentă care asigură administrarea ariilor naturale din Rețeaua NATURA 2000 de pe raza județului, să continue controalele și să sancționeze drastic practicanții acestor sporturi din ariile protejate. De asemenea, cei de la „Stop defrişărilor” propun ca alternativă marcarea traseelor în afara acestor arii naturale şi a traseelor turistice.
Un caz revoltător s-a petrecut în urmă cu câteva săptămâni, atunci când, în apropiere de Șaua Jigoriei, doi turiști s-au întâlnit pe traseu cu mai mulți conducători de snowmobile. Ținând cont că zăpada era mare, de-a stânga și de-a dreapta potecii s-au format pereți de nea, de care cei doi drumeți au trebuit să se lipească pentru a face loc celor care conduceau vehiculele motorizate.
Incompetență, birocrație, șpăgi, nepăsare, câțiva dintre dușmanii pe care trebuie să îi învingem dacă vrem să ajutăm turismul românesc. Și să înțelegem că dezvoltarea acestui sector nu înseamnă batjocorirea istoriei, supunerea în fața intereselor altor țări, umilirea turiștilor și transformarea zonelor naturale, indiferent despre ce județ vorbim, în fiefurile unor bișnițari și oameni politici.
Răzvan IDVOREAN
