Flacăra Revoluţiei din decembrie 1989 s-a aprins în sectorul parohiei Timişoara Iosefin, mai exact la casa parohială reformată din Piaţa Maria, nu departe de biserica noastră Naşterea Maicii Domnului.
Credincioşii aparţinători parohiei ortodoxe române din această parte a oraşului au fost martori oculari şi participanţi activi la evenimentele derulate acolo, începând cu data 15 decembrie 1989. Unul dintre ei, Constantin Zabulică (n. 14 noiembrie 1958), a fost împuşcat mortal, pe data de 17 decembrie 1989, la aproximativ 200 m sud de biserica noastră, lângă clinica Odobescu. Întru pomenirea acestui erou martir, pe Bd. 16 Decembrie 1989 a fost aşezată o cruce de marmoră, cu următorul text: Te vom păstra mereu viu în sufletele noastre şi te vom iubi mereu. Soţia Liliana şi fiica Ramona.
În acele zile fierbinţi, coloanele de manifestanţi formate din angajaţi ai întreprinderilor Solventul, Electromotor şi Elba, pornite spre Piaţa Operei, dar şi coloana care a venit în ziua de 20 decembrie 1989 dinspre Calea Şagului, au oprit în faţa bisericii parohiale Timişoara Iosefin, toţi participanţii au îngenuncheat în faţa lăcaşului de cult şi preotul Ioan Olariu, însoţit de diaconul Nicolae Izbaşa (cântăreţ la parohia noastră), au rostit împreună cu ei rugăciunea Tatăl nostru. În acelaşi timp, preotul paroh Ioan Tămaş şi paraclisierul Dumitru Bezman trăgeau clopotele bisericii. Preoţii noştri de la Iosefin au ţinut apoi deschisă biserica în noaptea de 20/21 decembrie 1989 şi au împărţit lumânări revoluţionarilor1.
Consiliul parohial de la Iosefin, întrunit în şedinţă de lucru la data de 31 decembrie 1989, a hotărât ca familiile nevoiaşe din cuprinsul parohiei să fie ajutate cu haine, acestea urmând a fi identificate de preoţi cu prilejul binecuvântării caselor de Bobotează. De asemenea, în acele zile de o încărcătură emoţională greu de descris în cuvinte parohia a depus în contul „Libertatea” suma de 25.000 lei2. S-a mai hotărât apoi ca banii încasaţi la tasul şi pomenirile din zilele de 31 decembrie 1989 şi 1 ianuarie 1990 să fie depuşi tot în respectivul cont. Preoţii parohiei Timişoara Iosefin au avut, totodată, curajul de a oficia slujba Parastasului pentru eroii căzuţi în revoluţie chiar în zilele de 20 şi 21 decembrie 1989, slujbă ţinută şi în prima zi de Crăciun, cu acest prilej fiind donate revoluţionarilor prezenţi zece pachete cu lumânări3.
În data de 3 februarie 1990, parohia Timişoara Iosefin a primit un camion cu articole de îmbrăcăminte prin Crucea Roşie din Düsseldorf, Germania, la intervenţia familiei dr. Popa, urmaşă a fostului nostru preot Titus Popa. Consiliul parohial a hotărât să fie întocmite liste cu credincioşii nevoiaşi ai parohiei, cărora le-au fost distribuite apoi pachetele cu haine4.
Preţuirea şi recunoştinţa parohiei ortodoxe române Timişoara Iosefin faţă de eroii martiri şi toţi timişorenii care au luat parte la protestele şi luptele împotriva regimului comunist ateu s-au concretizat şi prin înălţarea celor două troiţe din faţa bisericii parohiale, prin „fântâna plângătoare”, aşezată în clopotniţă, tricolorul care împodobeşte strana stângă a lăcaşului nostru de cult şi mai ales prin pomenirea de la ieşirea cu sfintele Daruri: „Pe ostaşii, martirii şi eroii români din toate locurile şi din toate timpurile şi pe martirii căzuţi în revoluţia din decembrie 1989, [...], să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa!”. Amin.
Preot dr. Ionel POPESCU
* În volumul preot dr. Ionel Popescu, Iosefinul ortodox. Contribuţii monografie, Ed. David Press Print, ediţia a II-a, Timişoara, 2021, p. 177-178.
1 Preot dr. Ionel Popescu, Preoţi timişoreni luptători în Revoluţia din Decembrie 1989, „Învierea”, Timişoara, anul XX nr.23 (473), marţi, 1 decembrie 2009, p. 2.
2 Fondul „Libertatea” a fost creat de către Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, prin Decretul-Lege nr.124/24 aprilie 1990, publicat în „Monitorul Oficial” nr.54/25 aprilie 1990. Scopul pentru care a fost creat era de a colecta bani de la cetăţeni în vederea reparării clădirilor proprietate de stat, cooperatistă sau obştească, distruse în timpul revoluţiei din decembrie 1989, precum şi a unităţilor aferente acestora, pentru refacerea locuinţelor proprietatea unor cetăţeni, acordarea de ajutoare pentru înlocuirea bunurilor casnice distruse în revoluţie, acordarea de ajutoare familiilor care au dispărut ca urmare a participării active la revoluţie, amenajarea cimitirelor eroilor şi construirea de monumente în cinstea lor etc.
3 Procesul-verbal al consiliului parohial din 31 decembrie 1989.
4 Procesul-verbal al consiliului parohial din 4 februarie 1990.
