Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis joi, 11 noiembrie, recursul Consiliului Superior al Magistraturii şi a constatat că Laura Codruţa Kovesi nu deţine gradul profesional de Parchet de pe lângă ÎCCJ. Kovesi revine astfel la gradul profesional de parchet de pe lângă tribunal. „Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinţei civile nr. 1248 din 09 aprilie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi, în rejudecată. Respinge acţiunea formulată de reclamanta Kovesi Laura Codruţa, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2021”, se arată în soluţia ÎCCJ. Ce înseamnă acest lucru? Gradul profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie era una dintre condiţiile pentru a ocupa funcţia de procuror-şef al Parchetului European. Astfel, procurorul-şef al EPPO poate fi selectat dintre proocurorii „care deţin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre respective”.
Mai departe, potrivit regulamentului EPPO, Curtea de Justiţie, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, îl poate elibera din funcţie pe procurorul-şef european în cazul în care constată că acesta nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale.
Un scurt istoric
Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie printr-un decret emis pe 9 iulie 2018 de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare, cu inima strânsă şi împotriva propriei voinţe, o decizie a Curţii Constituţionale. După revocare, Secţia pentru procurori a CSM a decis ca Laura Codruţa Kovesi să se întoarcă la DIICOT Sibiu, unde a activat înainte de a fi nu mită, în anul 2006, în funcţia de procuror general al României.
Ulterior, procurorul general la acea vreme, Augustin Lazăr - un alt prieten al sistemului -, a decis ca Laura Codruţa Kovesi să fie delegată la Parchetul General - Serviciul de îndrumare şi control. Pe 15 octombrie 2018, fostul ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara că Laura Codruţa Kovesi trebuie să plece de la Parchetul General, dacă nu are grad profesional corespunzător, conform noilor reglementări introduse prin ordonanţa de urgenţă de modificare a legilor Justiţiei: „Pentru procurorii de la DNA şi DIICOT se prevăd nişte condiţii: vechime în profesie, să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună conduită, să aibă o pregătire profesională. La procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu era prevăzut decât criteriul vechimii în muncă.
Prin ordonanţa de urgenţă am introdus un alineat nou, în care spunem că, pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire pro fesională, o conduită morală ireproşabilă şi gradul profesional egal cu cel corespunzător cu al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dacă (Kovesi - n.r.) are gradul de tribunal, nu poate să rămână la PÎCCJ, pentru simplul motiv că ar sări de la tri bunal la PÎCCJ, peste curtea de apel", declara atunci Tudorel Toader.
Mai departe, pe data de 6 noiembrie 2018, secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a res pins cererea depusă de Laura Codruţa Kovesi de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ). Ulterior, Kovesi a atacat decizia CSM la Curtea de Apel Bucureşti şi a câştigat.
Decizia Curţii de Apel a fost, însă, desfiinţată joia trecută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ce spune legea?
Potrivit legii, procurorii care activează la DNA şi DIICOT primesc temporar grad de PÎCCJ, pe perioada desfăşurării ac tivităţii la parchetul special. Odată întorşi la parchetul de unde provin, aceştia revin şi la gradul profesional dobândit prin examen. Această procedură a fost reglementată prin Ordonaţa de Urgenţă a Guvernului nr. 56/2009. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a considerat, la momen tul revocării Laurei Codruţa Kovesi de la DNA, că aceasta trebuie să revină la DIICOT Sibiu, având în mod temporar grad de PÎCCJ şi putând fi astfel delegată la PÎCCJ.
Însă odată ce Laura Codruţa Kovesi a preluat funcţia de procuror-şef al EPPO, aceasta, logic, nu a mai activat nici în cadrul DIICOT, nici în cel al PÎCCJ. Pe cale de consecinţă, a revenit automat la gradul profesional de parchet de pe lângă tribunal. Acest lucru înseamnă că fosta şefă a DNA nu mai corespunde condiţiilor de la art. 14, alin. 2, litera c) a Regulamentului EPPO.
Fanii justiţiei televizate sar în apărarea LCK
Fostul ministru USR al Justiţiei, Stelian Ion, remarcat doar prin tentativele sale perpetue de subordonare politică a justi ţiei, a sărit în apărarea Codruţei Kovesi, spunând că că pier derea de către aceasta a procesului cu CSM privind recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului General nu va duce la pierderea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European (EPPO): „Îmi pare rău să le stric bucu ria celor care mai ieri aplaudau intervenţia brutală asupra pro testatarilor pe 10 august: Laura Codruţa Kovesi nu va fi revocată. Procesul din România legat de dobândirea gradului profesional nu are nicio legatură cu procedura de numire în funcţia de procuror şef european. UE nu este sat fără câini, iar tudoreii nu-s prea bine văzuţi pe acolo. Şi nu doar că nu va fi revocată, dar sunt convins că va conduce EPPO foarte eficient şi va scoate la iveala fraudele mari cu fonduri euro pene, inclusiv cele din România. De asta le e teama lor, din cauza asta urlă ca lupii hămesiţi. Mai ales că unii băieţi «deş tepţi» îşi freacă palmele, de când s-a pus în mişcare PNRR”, a apreciat Stelian Ion pe pagina sa de Facebook. „La numirea în funcţia de procuror şef european nu exista condiţia de a avea grad de procuror de parchet de pe lângă ÎCCJ, ci de a avea vocaţia legală de a ocupa cele mai înalte funcţii în par chete. Şi ghici ce? Din punct de vedere legal, a avut această vocaţie, ba mai mult, chiar a ocupat efectiv cele mai înalte funcţii din Ministerul Public. Iar revocarea, potrivit regle mentărilor în vigoare, nu se face de către politicieni, ci de către CJUE. Ghinion, cum ar zice un clasic în viaţă! Iar celor care amintesc acum despre revocarea din funcţia de procuror sef DNA le aduc aminte doar că doamna Kovesi a câştigat la CEDO procesul împotriva Statului Român legat de această procedură de revocare. Cei care se pregătesc acum să tragă tunuri pe bani europeni sau care au deja nişte scheleţi prin dulapuri ar trebui să-şi schimbe planurile ori să-şi pregătească pijamalele şi periuţa de dinţi”, a adăugat acesta. Bine, declaraţia lui Stelian Ion poate fi analizată în amănunt, dar acest lucru nu îşi are rostul; chestia cu „vocaţia” nu o găsim pe nicăieri, la procesul acela de la CEDO Kovesi nu a câştigat repunerea în funcţie, Curtea admiţând doar că legi- slaţia românească are lacune la procedura de destituire şi aşa mai departe. Până la urmă, avem de-a face doar cu o simplă declaraţie politicianistă şi nimic mai mult.
Ce va fi mai departe?
În mod normal, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ar trebui să constate faptul că Laura Codruţa Kovesi nu îndepli neşte condiţiile pentru ocuparea postului pe care îl ocupă şi să procedeze în consecinţă. Dacă Parlamentul European, Consiliul UE sau Comisia Europeană nu ar cere Curţii de Justiţie a UE să constate aceste aspecte şi să o demită pe Kovesi, situaţia în care se află fosta şefă a DNA ar putea duce la ză dărnicirea viitoarelor dosare ale EPPO, deoarece absolut orice document oficial semnat de Kovesi vor putea fi atacate în baza argumentului ilegalei deţineri a funcţiei. Îşi permite CJUE un astfel de risc? Greu de crezut.
Ca un corolar, am putea să reamintim faptul că în ţările în care justiţia este Justiţie, magistraţii sunt judecători iar procurorii sunt pe aceeaşi treaptă cu avocaţii. În ţările cu justiţie de sorginte sovietică, procurorii sunt şi ei magistraţi, fiind ridicaţi pe aceeaşi treaptă cu judecătorii. La noi, printr-un sistem cu baza în cel sovietic, regândit de Adrian Năstase, perfecţionat de Traian Băsescu şi susţinut din stradă de hashtag, procurorii au ajuns să fie magistraţi aflaţi pe o treaptă superioară judecătorilor. Exemplul Laurei Codruţa Kovesi este, de altfel, cel mai bun în acest sens: dacă un judecător are nevoie de ani de experienţă, de susţinerea şi promovarea unor examene pentru a obţine un grad profesional, un procuror în România reuşea să obţină exact acelaşi grad profesional doar printr-o simplă promovare eminamente politică într-o funcţie de conducere. Pe de altă parte, să nu ne facem iluzii că decizia ÎCCJ ar fi venit ca urmare a unei răbufniri de orgoliu din partea unor magistraţi autentici. Mai degrabă este plauzibil un scenariu în care Laura Codruţa Kovesi a crezut că la EPPO lucrurile merg la fel ca la DNA; dar - surpriză! -, unde se mai ştie ce sunt alea corupţie şi justiţie, nu merg. Şi atunci modalitatea cea mai elegantă de a scăpa de bucluc pentru şefii de la Bru- xelles a fost aruncarea pisicii moarte în curtea justiţiei româ- neşti, care doar a constatat că doamna noastră nu deţine un grad profesional - întâmplător, unul obligatoriu necesar pentru funcţia pe care o ocupă. Până la urmă, nu este o problemă chiar aşa de mare: gradul ăsta de l-a pierdut (de fapt, nu prea ai cum să pierzi ceva ce n-ai avut, dar na...) nu o împiedică pe Laura Codruţa Kovesi să candideze la prezidenţiale în 2024. Va fi bătălie mare cu Dacian Cioloş, poate suficient de mare încât să ni-i ducă în turul doi pe Mircea Geoană şi George Simion. Va fi mai uşor pentru ‘telectuali să-şi aleagă omul de susţinut decât în anul 2000, când au înghiţi broasca Ion Iliescu împotriva lui Corneliu Vadim Tudor; aici vor spune că votează cu prim-adjunctul secretarului general al NATO, ce mai contează că acesta a făcut baie cu Vântu?
Flavius BONCEA
