Când a început povestea cu candidatura Timişoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 mulţi nu au dat oraşului nostru nici o şansă. S-a spus că Clujul ar fi fost mai în măsură să primească titlul din cauza vieţii culturale intense a oraşului. Sau că, poate,. îl va lua Craiova, pe motiv de pile. Sau, de ce nu?, Baia Mare, pentru că acest titlu este gândit să ajute la dezvoltarea comunităţilor mai mici. În fine, puţini au fost cei care s-au implicat trup şi suflet în acest proiect. Iar rezultatul a fost faptul că Timişoara a câştigat – nu doar un simplu titlu, ci şi o şansă enormă de dezvoltare pentru oraş pe capitolul cultural.
Imediat după câştigarea titlului, însă, au apărut pasiunile. Venite mai ales din partea cârcotaşilor de pe margine, pentru care nimic din ceea ce se făcea nu era bun. De ce? Destul de simplu: pentru că exista percepţia publică asupra faptului că prin intermediul Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 vor trece zeci de milioane de euro. Şi, evident, toată lumea îşi dorea o feliuţă, cât de mică, din aceşti bani. Iar cel mai simplu să ajungi la bani era prin preluarea conducerii asociaţiei – mult mai simplu decât prin proiecte. La această problemă s-a adăugat încă una mare pe care oraşul a avut-o – respectiv primarul Timişoarei, Nicolae Robu, mai puţin deranjat de activitatea efectivă a Asociaţiei, cât de faptul că nu era el vioara întâia în aceasta. Şi dăi, şi luptă, şi scandaluri peste scandaluri, şi, mai ales, foarte puţini bani – mult mai puţini decât ar fi trebuit din partea municipalităţii şi a judeţului, cam zero barat din partea Ministerului Culturii, iar cu eterna atmosferă de nesiguranţă nici din domeniul privat nu au fost atrase cine ştie ce sume.
Noroc cu pandemia de coronavirus, dacă se poate spune aşa, că a primit Timişoara un respiro de doi ani, timp în care puteau să fie puse la punct lucrurile nefăcute în precedenţii opt. În plus, Timişoara are şi un alt primar, unul care teoretic ar fi trebuit să reuşească să împace caprele şi cu verzele, şi cu lupii şi să pună proiectul pe linia pe care trebuie. Din păcate, însă, lucrurile nu au stat aşa.

Proiectul riscă să fie preluat spre implementare de Ministerul Culturii

Când a început povestea cu candidatura Timişoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 mulţi nu au dat oraşului nostru nici o şansă. S-a spus că Clujul ar fi fost mai în măsură să primească titlul din cauza vieţii culturale intense a oraşului. Sau că, poate,. îl va lua Craiova, pe motiv de pile. Sau, de ce nu?, Baia Mare, pentru că acest titlu este gândit să ajute la dezvoltarea comunităţilor mai mici. În fine, puţini au fost cei care s-au implicat trup şi suflet în acest proiect. Iar rezultatul a fost faptul că Timişoara a câştigat – nu doar un simplu titlu, ci şi o şansă enormă de dezvoltare pentru oraş pe capitolul cultural.
Imediat după câştigarea titlului, însă, au apărut pasiunile. Venite mai ales din partea cârcotaşilor de pe margine, pentru care nimic din ceea ce se făcea nu era bun. De ce? Destul de simplu: pentru că exista percepţia publică asupra faptului că prin intermediul Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 vor trece zeci de milioane de euro. Şi, evident, toată lumea îşi dorea o feliuţă, cât de mică, din aceşti bani. Iar cel mai simplu să ajungi la bani era prin preluarea conducerii asociaţiei – mult mai simplu decât prin proiecte. La această problemă s-a adăugat încă una mare pe care oraşul a avut-o – respectiv primarul Timişoarei, Nicolae Robu, mai puţin deranjat de activitatea efectivă a Asociaţiei, cât de faptul că nu era el vioara întâia în aceasta.
Şi dăi, şi luptă, şi scandaluri peste scandaluri, şi, mai ales, foarte puţini bani – mult mai puţini decât ar fi trebuit din partea municipalităţii şi a judeţului, cam zero barat din partea Ministerului Culturii, iar cu eterna atmosferă de nesiguranţă nici din domeniul privat nu au fost atrase cine ştie ce sume.
Noroc cu pandemia de coronavirus, dacă se poate spune aşa, că a primit Timişoara un respiro de doi ani, timp în care puteau să fie puse la punct lucrurile nefăcute în precedenţii opt. În plus, Timişoara are şi un alt primar, unul care teoretic ar fi trebuit să reuşească să împace caprele şi cu verzele, şi cu lupii şi să pună proiectul pe linia pe care trebuie. Din păcate, însă, lucrurile nu au stat aşa.

Scrisoarea deschisă a Simonei Neumann

Miercuri, 16 iunie, Simona Neumann, directorul executiv al ATCCE 2021, publică pe pagina de facebook o scrisoare deschisă: „Ce se întâmplă la Capitala Culturală?”. O redăm în continuare, întrucât comentariile pe marginea ei ar fi de prisos:
„După opt ani şi jumătate de când sunt directorul executiv al Asociaţiei Timişoara 2021-Capitală Europeană a Culturii, pentru prima oară vă trimit o scrisoare deschisă şi nu un comunicat de presă. Trebuie să fac acest lucru ca urmare a apariţiei unor articole (...) în care este devoalată o parte a corespondenţei mele cu domnul primar Dominic Fritz. Această corespondenţă trebuia să fie una oficială, între părţi. Văzând că secretul corespondenţei a fost încălcat, fără să acuz presa pentru sursele sale, vă scriu următoarele:
Într-adevăr, corespondenţa este una reală, dar incompletă. Lipseşte ultimul meu răspuns trimis ieri, 15.06.2021, în care îi scriam domnului primar Fritz că deşi am avut o discuţie de principiu cu domnia sa, în care solicita retragerea mea (cu acordul părţilor, pe cale amiabilă, sic!) pentru motivul că aş bloca bunul mers al proiectului, am convenit să nu ne atacăm public, să nu fie blamat proiectul, să nu-i periclităm imaginea reală, conţinutul şi, mai ales, imaginea Timişoarei şi a României. Toate acestea pentru că Proiectul Timişoara 2023-Capitală Europeană a Culturii este unul de interes naţional şi european. Această înţelegere verbală NU a fost respectată. Am fost mereu atacată, iar în ultima vreme despre Timişoara Capitală Culturală s-au spus multe neadevăruri, cum că nu s-ar fi făcut nimic în toţi anii de după caştigarea titlului, s-au folosit expresii incalificabile precum că proiectul ar fi fost găsit «în comă» sau în «moarte clinică» şi trebuia «restartat».
În privinţa firmei de consultanţă angajată de Primărie şi a echipei Primăriei care lucrează pentru domnul primar Dominic Fritz la «restartarea» Capitalei Culturale, acestea au încălcat procedurile şi chiar legislaţia în mai multe etape ale colaborării noastre (între Asociaţie şi Primărie). De asemenea, au fost încălcate procedurile Uniunii Europene privind scrierea şi transmiterea raportului de monitorizare, precum şi principiile cooperării în sensul respectului reciproc.
Pe de altă parte, Asociaţia a primit abia astăzi (adică la mijlocul anului, după nenumărate adrese de solicitare a acesteia) prima tranşă a cotizaţiei la care s-a obligat Primăria pentru anul în curs conform prevederilor statutare, respectiv pentru primul trimestru, ianuarie-martie 2021. La acest neajuns se adaugă declaraţiile publice privind schimbarea modului de implementare a proiectului fără să existe o schemă clară indicand în ce vor consta coordonarea şi relaţiile dintre entităţile care vor finanţa şi implementa proiectul şi cum se va realiza managementul şi coordonarea unitară a acestuia, adică o organigramă clară. Astfel, a fost creată o atmosferă de nesiguranţă atat în rândul partenerilor culturali cu care lucrăm, cat şi în rândul echipei operative. Colegii mei, eu însămi, toţi suntem supuşi unui enorm stres, adică, să răspundem zilnic solicitărilor grupului de consultanţă al Primăriei şi echipei Primăriei care se ocupă de «restartarea» proiectului şi să ascultăm remarci cum că pană acum nu s-a făcut nimic, că programul cultural este incoerent, că am fi lucrat netransparent. Consider că suntem profund umiliţi. De ce? Pentru ce? Există rapoarte de monitorizare ale Comisiei Europene că echipa Asociaţiei a implementat bine proiectul, rapoarte de audit că banii au fost cheltuiţi corect.
La începutul lunii iunie am transmis Primăriei Municipiului Timişoara, echipei care se ocupă de «restartarea Timişoara 2023», raportul de monitorizare pentru perioada iulie 2019-mai 2021 ce trebuia să ajungă pe masa Comisiei Europene. Persoana care trebuie să transmită raportul este, conform solicitării Comisiei Europene, directorul executiv al Asociaţiei care, conform Dosarului de candidatură, implementează proiectul Capitală Europeană a Culturii, dar Primăria ne-a comunicat că acesta va fi transmis de Primar în calitate de Preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei. Azi dimineaţă, fiind termenul limită de depunere a raportului, am fost nevoită să transmit o Notă Comisiei Europene în care să explic de ce nu am trimis raportul şi de ce nu mai am control asupra conţinutului raportului care în mare parte conţine ce s-a făcut în perioada mai sus amintită, adică o perioadă anterioară administraţiei actuale. Nota a fost transmisă, de asemenea, şi autorităţilor romaneşti. Da, într-adevăr, raportul trebuie întocmit cu aportul tuturor părţilor implicate (Asociaţie, Primărie, Consiliu Judeţean, Minister), dar nu cenzurat de echipa Primăriei sau oricine altcineva în capitolele de care răspunde Asociaţia. E foarte trist că s-a ajuns aici după ce în toţi anii precedenţi au fost respectate procedurile Uniunii Europene privind acest raport, iar comisia de monitorizare a apreciat munca noastră.
Din păcate, prin tensiunile create de Primărie, s-au încălcat condiţiile înţelegerii noastre «amiabile» spre a face o tranziţie decentă – cu o parte din proiectele Capitalei Culturale - către Centrul de Proiecte altă parte din proiecte rămânând la Asociaţie (după cum ni s-a adus la cunoştinţă într-o comunicare recentă din partea Centrului de Proiecte al Primăriei).
Ieri a demisionat domnul Ulrich Fuchs din Consiliul Director, ne aflăm în faţa Adunării Generale de vineri 18 iunie, iar noi avem cea mai gravă criză din ultimii opt ani şi jumătate, una care a depăşit graniţele României.
Cred că era cazul să vă scriu toate acestea, un mic rezumat al unei crize mai mari”.


Reacţia Primăriei

Scrisoarea deschisă a Simonei Neumann spune multe despre modul de lucru al noi conduceri a Primăriei Timişoara - şi nu neapărat lucruri bune. Acum, este adevărat şi faptul că s-ar fi putut face, probabil, mult mai multe prin Asociaţie. Însă, totuşi, o implicare atât de abruptă a factorului politic în discuţie nu poate fi de buna augur. Primarul Dominoic Fritz a reacţionat în ziua următoare, spunând următoarele: „Titlul de capitală europeană a culturii este al Timişoarei şi al timişorenilor, pe care îi invităm să depună proiecte culturale, în cel de-al doilea apel, în valoare de 2 milioane de lei, lansat ieri prin Centrul de Proiecte Timişoara.
Programul cultural al Timişoarei merge înainte.
Este în pregătire şi apelul pentru programul cultural prioritar «Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023», cu un buget de 4 milioane de lei. În total, în acest an, Primăria Timişoara pune la dispoziţia timişorenilor 9 milioane de lei pentru proiecte culturale.
Consiliul Judeţean Timiş a lansat un apel de proiecte de 4,5 milioane de lei. Iar Ministerul Culturii s-a angajat că va aloca 1,5 milioane de lei, anul acesta, pentru Capitala Culturală şi că bugetul va creşte, exponenţial, în anii următori.
Toate cele trei autorităţi publice suntem conştiente de responsabilităţile noastre financiare, asumate încă de la început şi suntem într-un dialog constant pentru îmbunătăţirea legislaţiei şi bunul mers al proiectului.

Din nou război...

Ne-am angajat, cu toţii, că vom investi în creativitatea timişorenilor şi că vom pune istoria, valorile şi cultura Timişoarei şi a României în centrul atenţiei Europei. Contăm pe susţinerea comunităţii şi a operatorilor culturali, care sunt chiar proiectul Capitalei Culturale şi îi dau viaţă, în fiecare zi.
Nu voi intra în niciun fel de polemici, care nu fac decât să dăuneze misiunii noastre şi imaginii Timişoarei. Ceea ce va conta, când tragem linia, este să avem în 2023 motive de sărbătoare şi mândrie, iar schimbările pe care le generăm să rămână ca moştenire oraşului”.

Surprize la Adunarea Generală a Asociaţiei

Mai trece încă oi zi şi vine şi mult-aşteptata şedinţă a Adunării Generale a Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală. Fără să insistăm prea mult asupra polemicilor, concluzia cu care s-a plecat de acolo a fost una simplă: Primăria nu va mai finanţa asociaţia. Deloc. Anunţul a fost făcut printr-un comunicat de presă, care spune că Dominic Fritz le-a zis celor din AGA că a constatat că aceasta şi-a pierdut încrederea comunităţii, iar în acest context municipalitatea nu va mai asigura finanţarea acesteia: „Proiectul nostru este să-i readucem pe timişoreni aproape, oraşul şi oamenii sunt energia Capitalei Culturale. Cred că avem mai multe probleme cu această asociaţie, probleme care au fost mult discutate şi în trecut şi care au fost cauzate de executivul acesteia. Avem o lipsă mare de încredere, de implicare şi reprezentativitate. Foarte multe asociaţii culturale partenere s-au retras din asociaţie din cauza modului în care aceasta a funcţionat în ultimii ani, netransparent, ceea ce e grav pentru că de doi ani are statutul de utilitate publică.
Pentru că nu a reuşit să creeze entuziasm şi încredere, Asociaţia nu a reuşit nici să atragă finanţări private şi depinde de bani publici. Am făcut şi o analiză a programului cultural care cu această pandemie trebuie să treacă prin schimbări. E evident că programul cultural aşa cum e gândit acum are o lipsă de coerenţă. Ne-am pierdut şi încrederea în capacitatea asociaţiei de a livra programul cultural pentru 2023. Nu mai este timp de lamentări şi amânări, prin urmare am decis ca din această săptămână să nu mai finanţăm această asociaţie până când ea nu va traversa o reformă profundă prin care să recâştige încrederea comunităţii”.
De altfel, Primăria şi Consiliul Judeţean au anunţat recent şi Comisia Europeană că nu mai au încredere în asociaţia condusă de Simona Neumann: „Ne-am străduit să reclădim încrederea partenerilor programului, să deblocăm conducerea executivă a Asociaţiei Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii şi s-o reconstruim în aşa fel încât să acţioneze ca un catalizator artistic şi coordonator al programului. (…) Cu toate acestea, evenimentele recente şi acţiunile întreprinse de actori cheie ai Asociaţiei ne-au făcut să ne reconsiderăm implicarea şi acţiunile de până acum (…). Avem mari îndoieli asupra capacităţii organizaţiei de a acţiona ca organism care să livreze Programul Cultural. De astăzi, o parte din concluziile prezentate în raportul iniţial trimis Comisiei Europene nu mai sunt valabile”, scrie în documentul trimis către Directoratul pentru educaţie, tineret, sport şi cultură al Comisiei Europene.

Încotro ne îndreptăm?

Aceasta este o întrebare la care, deocamdată, nimeni nu pare să aibă un răspuns. Nu este cert nici cât de în regulă este retragerea finanţării asumate de primărie şi care ar fi trebuit să fie acordată Asociaţiei; cert este că încercarea de schimbare a conducerii asociaţiei de către primar nu are nimic în legătură nici cu normalitatea, nici cu moralitatea, nici cu legalitatea. Iar în aceste condiţii implementarea proiectului riscă să plece din Timişoara şi să fie preluată de Ministerul Culturii de la Bucureşti. Lucru care, să recunoaştem, ar fi o palmă dată nu Asociaţiei, nu Primăriei, ci oraşului.
Până una alta, în şedinţa AGA de vinerea trecută a fost completat şi Consiliul director al Asociaţiei, în care au fost cooptaţi Ştefan Popa Popa’s - personalitate marcantă în domeniul cultural, şi Ştefan Vădineanu, reprezentant al mediului de afaceri. Să sperăm că le va sta în putere celor doi să aducă lucrurile pe un făgaş cât de cât normal. În momentul de faţă, acesta este lucrul de care Timişoara are cea mai mare nevoie.

Flavius BONCEA