Poveste rachiului continuă să fie scrisă în județul Timiș. La Sânpetru Mare, a IV-a ediție a Festivalului Rachiului, „Rakijada”, a reunit atât producători din România, cât și din Serbia. Care au fost criteriile de selecție pentru cel mai bun rachiu? Gustul, tăria și lipsa zahărului. Juriul a fost alcătuit din cunoscători locali ai rachiului şi câte un membru al ansamblurilor culturale și artistice invitate.
Locul I a fost câștigat de timișoreanul Bogdan Trifunschi. „Stejărelul” din Luncoiu de Jos, județul Hunedoara, a obținut al II-lea loc. Ultimul loc pe podium a fost ocupat de Alecsa Stepanovici, din localitatea Mokrin, Serbia.
Cu mic, cu mare, la sărbătoare
De la copii până la vârstnici, locuitorii din Sânpetru Mare, dar și oaspeți veniți din localitățile din jur sau chiar din Timișoara, cu toții au participat la festival și s-au distrat. Aruncarea bolovanului de pe umăr, trasul frânghiei și
alergarea în sac au fost activitățile pregătite pentru tineri. Mulți cetățeni s-au format în galerii, încurajându-și favoritul prin îndemnuri verbale și aplauze.
La trasul frânghiei pe echipe câştigători au fost „Plavi Delia”, din Sânpetru Mare, categoria fete, și „Kopaonik 1903”, din Brus (Serbia), categoria băieți.
Rujița Bataniaț a fost cea mai rapidă și a devenit câștigătoarea la alergatul în sac.
Respectarea tradiției populare bănățene
Parada portului popular a fost unul dintre cele mai așteptate momente ale celei de-a IV-a ediții a Festivalului Rachiului. Fericirea din ochii copiilor care au purtat cu mândrie costumul popular specific zonei din care provin și frumusețea acestuia au renăscut arta folclorului. Festivalul Rachiului a găzduit șase ansambluri artistice: „Jisel” (Omoliţa, Serbia), „Kopaonik 1903” (Brus, Serbia), „Stejărelul” (Luncoiu de Jos, Hunedoara), „Izvorul” (Saravale, Timiş), „Mladost” (Timişoara) și „Plavi Delia” (Sânpetru Mare).
La sfârșitul paradei, toți participanții au urcat pe scenă, iar publicul, în semn de mulțumire, i-a aplaudat și le-a admirat costumele populare.
Orchestra lui Berislav Peici, din Serbia, a asigurat o atmosferă plăcută pentru invitați.
Prietenie pe ritm de muzică sârbească…
Celebra solistă Neda Ukraden a fost invitatul special al evenimentului cultural, care a fost unul de mare amploare. Artista s-a născut în Croația, în 1950, și a trăit o parte din viață la Sarajevo. La 17 ani a intrat în lumea muzicii, devenind una dintre cele mai apreciate artiste din fosta Yugoslavie. În anul 1992, din cauza războiului, s-a mutat la Belgrad, unde locuiește și în prezent. Până în prezent a lansat 30 de albume, iar „Zora je” este cel mai cunoscut cântec al ei.
După sosirea pe tărâmul unde, încă, povestea rachiului se scrie, Neda Ukraden a urcat pe scenă pentru o scurtă repetiție, interpretând doar două melodii.
În timpul spectacolului, celebra interpretă de muzică sârbească i-a invitat la joc pe locuitorii din Sânpetru Mare.
Ofertă culinară pentru toate gusturile
Oferta culinară, care nu putea lipsi de la o astfel de manifestare, a fost pregătită pentru toate gusturile și buzunarele. Nici comercianții de dulciuri nu au lipsit, pregătind diferite produse: vată de zahăr și faguri de miere. Bucătarii – Francisc Guţu, Laza Belenţan, Ovidiu Gavra și Andreas Ongerth (Adi Pruder, din Germania) – au pregătit două feluri de gulaş şi fasole cu ciolan pentru invitaţi. Bineînțeles că oamenii s-au bucurat și de mititei, alte produse la grătar și porumb fiert. Sucurile, apa, berea și rachiul nu au lipsit din cadrul festivalului. Oferta culinară a fost cu specific românesc, așa cum se obișnuiește la fiecare ediție a festivalui.
Povestea rachiului va continua…
Primarul comunei Sânpetru Mare, Viorel Popovici, a declarat, fiind mulțumit de desfășurarea evenimentului, că Festivalul Rachiului va avea loc și în anii următori deoarece este important pentru păstrarea tradiției.
„«Rakijada» a apărut la inițiativa cetățenilor de etnie sârbă de pe raza comunei noastre. Și, de la an la an, oamenii au apreciat tot mai mult festivalul. M-am bucurat să văd, acum, un număr atât de mare de participanți. Este un semn că oamenii apreciază eforturile noastre. Le promit că vom organiza și pe viitor Festivalul Rachiului, mai ales pentru că s-a transformat, deja, într-o sărbătoare a întregii comunități”, a declarat Viorel Popovici.
Primarul comunei Sânpetru Mare a mai precizat că, la o săptămână distanță de „Rakijada”, va avea loc o altă manifestare, la Igriș.
„În perioada interbelică, în Igriș se desfășura un mare târg. Până în anii ‘60 a avut loc, dar apoi a fost desființat. L-am readus la viață pentru că și igrișenii merită să aibă o sărbătoare specifică satului”, a concluzionat primarul din Sânpetru Mare.
De organizarea evenimentului s-au ocupat: Miroslav Iovanov, Radovan Iovanov, Borko Iorgovan, Dragan Toşici, Lucian Jurca, Ovidiu Molnar, Zlatomir Dragomir Petcov, Jivoin Belenţan, Deian Hadnagy, Milovan Hadnagy, Slagian Bataniaţ, Octavian Gavra, Dorin Pătruţi și Oliver Lazarov.
Finanţatorii Festivalului Rachiului au fost Uniunea Sârbilor din România și Primăria Comunei Sânpetru Mare.
Alexandru Virgil STOICA
Warning: No images in specified directory. Please check the directory!
Debug: specified directory - https://ziarultimisoara.ro/festivalrachiu
