Comunitatea timișoreană este în doliu în urma decesului, duminică, 4 aprilie, a profesorului Pavel Dehelean, directorul Casei de Cultură a Municipiului, și unul dintre cei mai fervenți animatori culturali  ai Timișoarei.
Născut în 18 mai 1951 în satul Căprioara, județul Arad, Pavel Dehelean și-a început școala în satul natal, a absolvit liceul la Săvârșin, apoi a urmat Facultatea de Matematică, la Timișoara. Încă din timpul facultății, a lucrat la Casa de Cultură, iar din 1984, a condus Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, fiind cel mai tânăr director al unei astfel de instituții din țară la acea vreme.
Lider incontestabil al culturii comunitare, „Om al Cetății”, Pavel Dehelean rămâne în conștiința comunității timișorene o personalitate marcantă, un spirit european prin excelență și, prin origine și educație, bănățean. Pasionat de teatru, literatură, folclor, arte vizuale, profesorul Dehelean a fondat, în memoria Eroilor Revoluției de la Timișoara, primul festival românesc de folclor înscris în C.I.O.F.F. (Calendarul Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), Festivalul Inimilor, aflat sub patronaj U.N.E.S.C.O., care a adus pe scena Teatrului de Vară mii de artiști din toate colțurile lumii  și zeci de mii de spectatori.
Din Ansamblul Timișul, regretatul om de cultură a făcut un adevărat ambasador al culturii românești peste hotare. Printre proiectele culturale în care distinsul profesor Pavel Dehelean și-a investit energia și inspirația, amintim câteva: Asociația Artiștilor Plastici Amatori „Romul Ladea”, care reunește astăzi 130 de membri, Cenaclul literar „Pavel Belu” și revista „Anotimpuri literare”, formațiile folclorice „Eszterlanc” și „Bobita”,  Corala feminină „Carmina Dacica”, formația de jazz -blues „Bega Blues Band”, cenaclul umoristic „Ridendo”, Universitatea Populară.
„L-am întâlnit de câteva ori, de când sunt primarul Timișoarei, și am stat de vorbă: despre cultură, desigur, despre șansele, oportunitățile, atuurile orașului. M-au frapat la el entuziasmul tineresc, sincer, și mi-au plăcut pasiunea cu care vorbea despre Timișoara și despre viitor, calmul și înțelepciunea experienței. Regret sincer, profund, plecarea lui și faptul că nu-l vom mai avea alături în construcțiile culturale viitoare. Sunt convins însă că va rămâne, proeminent, în memoria culturală a orașului și a comunității. Știu că a iubit Timișoara, dar știu și cât de mult  a iubit satul natal, Căprioara, și cred că sufletul lui își va fi găsit pacea acolo unde, știu de la fiica lui, va fi înmormântat, marți”, a transmis primarul ales al Timișoarei, Dominic Fritz.

        Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Redacția ziarului TIMIȘOARA