Ciacova, târg și orășel de câmpie al Banatului, se poate mândri cu un bogat trecut istoric și cu o viață culturală efervescentă, fiind totodată un model de inter și multiculturalitate pentru spațiul românesc. Rândurile de mai jos își propun să prezinte câteva aspecte legate de tipografiile și publicațiile (ziare, reviste) apărute de-a lungul timpului în micul  burg, străjuit de peste șapte secole de maiestoasa siluetă a turnului-donjon medieval, denumit de localnici „Cula Turcească”.
Prima tipografie din Ciacova a luat fiinţă în anul 1880, în clădirea aflată azi pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 22. Proprietarul ei a fost editorul, tipograful şi istoricul bănățean Franz Julius Wettel, acesta aducând de la Viena aparatele necesare realizării tiparniţei. În anul 1881, Wettel vinde tipografia lui Eugen Chudy, tipograf de meserie, dar și comandant al Formației de Pompieri din Ciacova, care o va deţine până în anul 1899. Împreună cu fratele său, vor deschide aici şi prima librărie din Ciacova, vor tipări primul ziar ciacovean – Csakovaer Wochenblatt (Foaie săptămânală ciacoveană), iar din 1882 şi până în 1905, mai cunoscutul săptămânal Csakovaer Zeitung (Ziarul Ciacovei), ambele în limba germană. Csakovaer Zeitung a fost cel mai longeviv şi mai important ziar apărut vreodată în Ciacova, oferind locuitorilor de atunci informaţiile necesare desfăşurării traiului zilnic, unul înfloritor, să nu uităm asta, ca şi al Banatului de altfel, chiar dacă înaintaşii noştri nu se aflau sub administraţie românească.
În anul 1900, tipografia şi librăria ajung în proprietatea lui Peter Gradl (1868-1921), care le stăpâneşte până în 1915, fiind tipărit aici săptămânalul de limbă maghiară Csakova es Videke (Ciacova şi împrejurimile), care apare din 1903 până în 1915 şi care a fost continuatorul, în fapt, al celor  anterioare, mai sus amintite. O serie de cărți poștale și vederi cu localitatea Ciacova, astăzi adevărate rarități, au fost realizate în tipografia lui Peter Gradl.
Între 1918-1926 proprietarul tipografiei şi librăriei este Julius Gammer (1890-1926). Acesta moare de tânăr, în anul 1926, fiind înmormântat în cimitirul catolic din Ciacova, iar după acest an tipografia va fi preluată de ginerele său, Aleksandar Protici, sârb de naționalitate. În 1934 reapărea Tsakowaer Zeitung, cu un titlu scris cu altă ortografie, tot în limba germană.
Tipografia din Ciacova a avut, la vremea respectivă, un rol deosebit, realizând publicaţiile şi documentele necesare în cele patru limbi, vorbite atunci de aproape toată lumea în Banat: română, germană, maghiară şi sârbă. Ca o comparaţie, prima tipografie din Banat se deschidea la Timişoara în 1771, din iniţiativa împăratului Iosif al II-lea, iar la Lugoj acest lucru se întâmpla în 1852.
Librăria şi tipografia Aleksandar Protici vor funcţiona la Ciacova, la fel ca şi cele anterioare, pe actuala stradă Bălcescu, care se numea, la vremea respectivă, Herrengasse, la nr. 22, până după Al Doilea Război Mondial. Trebuie spus că această stradă, situată în imediata apropiere a Pieţei Cetăţii (fostă Piața Franz Josef, apoi Regina Maria, în perioada interbelică, Piața Republicii în perioada comunistă) a fost, până în preajma celei de-a doua conflagraţii mondiale, una dintre cele mai importante, dinamice şi frumoase zone din Ciacova, aşa cum o arată şi fotografiile de epocă, cu prăvălii, ateliere, case zvelte şi bine îngrijite, aici locuind medici, avocaţi, farmacişti, reprezentanţi ai burgheziei şi intelectualităţii ciacovene.
Comunismul instaurat în România după 1945 şi cumplita naţionalizare a întreprinderilor, caselor şi mijloacelor de producţie din 1948 vor face ca totul să devină doar o frumoasă amintire...
Familia Protici emigrează în 1948 în Iugoslavia, după ce autorităţile comuniste îi confiscaseră în mod abuziv, ca în atâtea alte cazuri, aproape totul. Fiul lui Aleksandar Protici, student la vremea respectivă, revenind, în urmă cu câţiva ani, să-şi revadă casa părintească, vorbea, pe lângă tipografie, de tablouri, mobilier, trofee de vânătoare, toate de o mare valoare, lăsate în locuinţa de la Ciacova şi dispărute în totalitate, fără urmă, în împrejurările foarte tulburi de atunci. Dacă mai trăiește, Aleksandar Protici jr. locuiește la Belgrad. 
Bunicii mei, cumpărând casa respectivă în anul 1967, mai găseau pe locul fostei tipografii doar un morman de moloz. Actualmente, se mai păstrează așadar casa în care a funcționat librăria și unde a locuit ultimul tipograf al Ciacovei, Aleksandar Protici. În amintirea vremurilor bune, dar demult apuse, în data de 3 iunie 2014, actualii proprietari ai imobilului, familia Seculici, au amplasat pe fațada acestuia o plăcuță comemorativă, care amintește de existența primei tipografii și librării din Ciacova. Un vis împlinit al autorului acestor rânduri, dar și încă un pas spre normalitate!
După 1948 a funcţionat în Ciacova librăria de stat „Librăria noastră”, în clădirea fostei farmacii „Sfânta Treime” (prima farmacie din Ciacova, din 1795), mutată ulterior în incinta „Magazinului Universal”. A fost o librărie bine dotată şi utilă în peisajul cultural ciacovean. S-a închis prin 1993-1994, iar de atunci Ciacova nu a mai avut o librărie adevărată, în care să se vândă cărți, nu doar caiete și produse de papetărie.
În ceea ce priveşte publicaţiile, în anii ’70 ai secolului trecut, directorul Liceului Teoretic între anii 1957-1976, prof. Trifu Petcu, a editat câteva numere ale revistei şcolare Flori de mai, cu posibilităţile tehnice din perioada respectivă.
Bogata tradiţie a presei ciacovene a fost reluată, după 1990, de inimosul profesor de limba română şi, din 1999, director al Liceului Teoretic, Petrişor-Dorin Treta, care a editat şi uneori chiar a finanţat apariţia frumoasei reviste şcolare Preludii. În perioada 1995-2001, au apărut zece numere, consistente, Preludii fiind, de fapt, mai mult decât o simplă publicaţie şcolară. Pe lângă şansa oferită elevilor şi cadrelor didactice ale liceului de a se fi putut exprima în paginile acesteia, revista a oferit cititorilor consemnarea unor evenimente importante legate de localitatea noastră şi satele învecinate (aniversarea, în 1995, a şase secole de atestare documentară a Ciacovei, inaugurarea clădirii Liceului, după renovarea din 2001, comemorarea lui  Alexandru Mocioni la Ciacova, aspecte legate de istoria şi de mediul geografic în oraşul nostru, calvarul deportărilor în Bărăgan şi multe alte lucruri interesante), remarcându-se totodată printr-un foarte bogat şi de bună calitate conţinut literar-ştiinţific. Demnă de menţionat colaborarea la această publicaţie a unor nume importante ale culturii româneşti: acad. Ştefan Ştefănescu, istoric, prof. univ. dr. G. I. Tohăneanu, lingvist, prof. univ. dr. Simion Mioc, lingvist, Ion Olaru – Taica Pătru de la „Gura Satului”, Radio Timişoara, ciacovean de origine, reputat poet în grai bănăţean, poeţii Nicolae Dabija, din Basarabia, Baruţu T. Arghezi, Mircea Belu şi alţii.
Pe aceeaşi frumoasă tradiţie se înscrie şi apariţia, între august 2001 şi ianuarie 2003 (nouă numere, cu intermitenţe), a publicaţiei lunare Pro Ciacova, editată de un grup de tineri ciacoveni, în cadrul Telecentrului Ciacova, avându-l în frunte pe profesorul de istorie de atunci al liceului,  Alin Jitărel. Ziarul a oferit informaţiile necesare locuitorilor comunei, pe-atunci, Ciacova, din diverse domenii de activitate, interviuri cu autorităţile locale.
În perioada  august 2006-mai 2012, domnul Mihai Aurel Ianoşel editează şi finanţează ziarul local Cetatea Ciacovei, primul ziar în limba română care apare la Ciacova cu cod ISSN, oferit gratuit cetățenilor în format tipărit, dar și în variantă electronică, spre bucuria ciacovenilor emigrați în Germania. Publicația apare la început bilunar, iar apoi lunar, cu un număr mai mare de pagini și color, oferind informații interesante legate de trecutul istoric și  viața culturală a localității, probleme sociale si cetățenești, nelipsind însă polemicile legate de unele aspecte ale administrației locale. A apărut până în luna mai 2012, ultimul număr fiind 87. Credem că ar fi util, în viitor, pentru viața comunității, să își reia apariția.
Primăria Ciacova a avut, după anul 1989, mai multe publicații, cu o existență mai mult sau mai puțin lungă. Astfel, vineri, 28 noiembrie 1997, apărea primul număr al publicației Curier de Ciacova, cu un număr total de 16 pagini, abordând teme legate de istoria localității și a învățământului ciacovean, probleme și împliniri ale administrației locale. Au apărut, din păcate, doar câteva numere, în timpul mandatului de primar al domnului profesor-inginer Viorel Ghera. În perioada 2008-2009 apare Monitorul Primăriei Ciacova (aproximativ zece numere), oferind informații utile cetățenilor legate de activitate și funcționarea primăriei localității.
În luna octombrie 2009 apărea primul număr al ziarului Jurnal de Ciacova, realizat de domnul Petru Vasile Tomoiagă, în timpul primului mandat de primar al domnului ing. Petru Filip. Deși, într-o primă etapă, a promovat aproape exclusiv activitatea primarului orașului Ciacova, odată cu mărirea numărului de pagini și a tirajului, ziarul a devenit mult mai atractiv, abordând o tematică diversificată, legată de activitatea și problemele școlii, ale bisericilor, căminelor de bătrâni din Ciacova, prezentând principalele evenimente care au loc în oraș, existând și o pagină dedicată vieții culturale, poeziei în grai bănățan, obiceiurilor și tradițiilor locale. Ajuns la numărul 28, în luna aprilie 2014, îi dorim, pe această cale, mulți ani de existență, cu o reflectare obiectivă, nepărtinitoare, a realităților cotidiene!
Încheiem acest excurs  cu speranţa că, într-o bună zi, oricine va putea admira, într-o încăpere special amenajată a Muzeului din Ciacova, exemplare vechi din publicaţiile anterior amintite sau din cărţile ce s-au scris de-a lungul vremii despre localitatea noastră (ne vom referi cu altă ocazie şi la acest aspect), dovezi palpabile că şi aici, dacă îşi dau interesul, oamenii locului, de ieri şi de azi, pot săvârşi lucruri minunate.
Bogdan SECULICI