Dacă tot este la modă acum să vorbim despre „ținuturi” și despre „țări„ de ce să nu vorbim și despre orașele emblematice ale țării, între care Recașul ar putea fi unul însemnat atunci când criteriul de selecție devine unul viticol. În acest context, Recașul, ar putea fi numit, fără nici o rezervă, „Orașul din țara viilor”. Și dacă via și vinul sunt vechi de sute de ani pe aceste meleaguri, ele se împletesc cu obiceiurile și tradițiile intrate în folclorul milenar al locului. Vorbind despre orașul bănățean Recaș putem spune că, în ultimii doi ani a cunoscut o dezvoltare accentuată într-un clasament al priorităților putând fi amintite lucrările de canalizare și construirea unei stații de epurare modernă, primăria având obligația de a pune la dispoziție terenul necesar pentru organizarea de șantier. De asemenea a fost reamenajat și înfrumusețat Parcul central și au fost definitivate parcările de la Sala de sport, precum
și un miniparc în vecinătatea acesteia, iar în curând v-a fi inaugurată clădirea noii piețe din Recaș.
Pe lângă activitatea socio-economică orașul Recaș se poate mândri și cu o viață culturală și spirituală de excepție. Tocmai în aceste zile aici s-a desfășurat etapa zonală a Festivalului Concurs „Lada cu Zestre” a neamului.
Festival de folclor pe scena Casei de Cultură „Ion Cojar” din Recaș
Tradiționalul festival de folclor și obiceiuri bănățene, intitulat sugestiv „Lada cu Zestre”, a ajuns, în acest an, la cea de-a VIII-a ediție. Organizatori ai manifestării sunt Consiliul Judeţean Timiş, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, consiliile locale și Inspectoratul Şcolar Județean Timiș. Director al festivalului este profesoara Liliana Laichici, mangerul Centrului,de Cultură și Artă al Județului Timiș. Domnia sa spune că, odată cu ediția din acest an, „Lada cu zestre” ajunge într-o etapă matură, în care experiența celor șapte ediții de până acum își arată rezultatele, atât la nivel organizatoric, cât și la nivelul participanților și al publicului. Prin intermediul acestui festival, județul Timiș a reușit să mobilizeze comunitățile locale, fiecare dintre acestea dezvăluind ce are mai de preț în domeniul artei tradiționale. Totodată, festivalul a creat un cadru propice revitalizării formaţiilor artistice şi creatorilor din judeţ, participând în fiecare an peste 5.000 de artişti amatori, în special din mediul rural. Profesoara Liliana Laichici spune că rezultatele obţinute până acum nu erau posibile fără implicarea şi sprijinul permanent primit din partea Consiliului Județean Timiş şi din partea autorităţilor locale.
Una dintre fazele zonale ale ediției din acest an a Festivalului „Lada cu zestre” s-a desfășurat în orașul Recaș. Gazdele, Primăria și Consiliul Local Recaș, precum și Casa de Cultură „Ion Cojar” din localitate au creat toate condițiile pentru desfășurarea acestei etape a festivalului. Alături de reprezentanții Recașului, s-au mai prezentat la faza zonală localitățile Remetea Mare, Topolovățu Mare, Brestovăț, Bucovăț și Giroc. Juriul care a avut misiunea de a stabili calificații la faza județeană a fost alcătuit din Puiu Munteanu, specialist în coregrafie, de la Lugoj, prof. Iosif Kalmar, referent muzical în cadrul CCAJT, Alina Mafa, specialist CCAJT, prof. Mărioara Pisat, de la Grupul Școlar de Industrie Alimentară Timișoara. Din partea autorităților locale au fost prezenți primarul orașului, domnul Teodor Pavel, care a și adresat cuvîntul de bun sosit oaspeților și viceprimarul localității, domnul Alin Neamțu.
Câteva repere despre concurs
Și la ediția a VIII-a, „Lada cu zestre” este structurată pe mai multe secțiuni: secţiunea muzicală; secţiunea coregrafică; secţiunea arte plastice, teatru şi recitatori dialectali, dar și gastronomie.
Referindu-ne la regulamentul concursului, pentru că, în fond, festivalul dorește să facă și o ierarhizare a celor mai valoroase prestații la nivel județean, se impune, în general, valorificarea folclorului local, fiecare zonă folclorică fiind obligată să respecte specificul local. Tematica la creatori populari se recomandă a fi inspirată din viaţa satului pe care îl reprezintă, iar vocabularul să fie cel dialectal din zona respectivă. În concurs pot participa formaţii şi interpreţi, creatori, indiferent de instituţiile culturale pe care le reprezintă, inclusiv cea a confesiunilor religioase, a învăţământului, a ONG-urilor sau instituţiilor specifice etniilor din judeţul nostru. Ca o recomandare, formaţiilor coregrafice li se solicită să pună în valoare dansurile locale.
Concursul se desfășoară în trei etape: faza zonală, care are loc în mai multe localități, în zile diferite, astfel încât să fie cuprinse toate comunele și orașele participante; faza județeană, timp de două zile, în 15 și 16 iunie, la Timișoara, care este, de fapt, finala competiției și gala folclorului timișean, programată anul acesta în ziua de 22 iunie.
Juriul care are ca misiune să facă departajarea între concurenți este format din specialişti reprezentativi din judeţul nostru, iar la faza judeţeană vor fi invitaţi specialişti şi din alte judeţe. Pentru faza zonală formaţiile vor primi diplome de participare. La faza judeţeană se vor primi diplome şi trofee pentru toţi cei premiaţi.
Recașul și „Recășana” pe scenă
Orașul Recaș a fost reprezentat la toate secțiunile festivalului, aducând în atenția publicului și a juriului obiceiuri și tradiții străvechi, de la cele ale graiului, portului, jocului și cântecului popular, până la cele culinare. Un punct forte al orațului Recaș pe scena festivalului a fost ansamblul de cântece și dansuri
populare „Recășana”. Ansamblul a luat ființă în anul 2006 sub bagheta maiștrilor coregrafi Floarea și Grigorie Munteanu, cei care coordonează și acum ansamblul folcloric din orașul Recaș. Ansamblul numără astăzi aproximativ 30 de perechi de dansatori și are formații de dans atât la copii, cât și la juniori și seniori. Tematica ansamblului cuprinde numeroase dansuri din Banatul de pustă și de munte.
Primii care au intrat în concurs au fost membrii Fanfarei Casei de Cultură „Ion Cojar” din Recaș. I-au urmat Corul Bisericii Ortodoxe Române, care a interpretat cântece religioase. Dintre ansamblurile de dansuri sârbești din localitățile ce aparțin de orașul Recaș primul a urcat pe scenă cel care
activează pe lângă Căminul Cultural Petrovaselo. Solista de muzică populară Alexandra Balaj a fost prima care a deschis recitalurile reprezentanților Recașului la capitolul soliști vocali. Alexandra a interpretat doina „La fântână și-un izvor” și cântecul de joc „Bade, când ți-e dor de mine”. Cea de-a doua formație de dansuri sârbești, aparținând Căminului Cultural Stanciova, s-a prezentat în fața juriului, după care Alina Balaj, solistă de muzică populară, a interpretat doina „Rămâi, satule, cu bine” și cântecul de joc „Mă uit către munte”. Solistul instrumentist Cătălin Cetin a fost următorul reprezentant al Recașului în concurs. „Ce-i viața noastră pe pământ” a fost titlul poeziei în grai popular, adusă în fața juriului și publicului de către recitatoarea Alina Balaj. Ansamblul de dansuri populare „Recășana” a prezentat, în cadrul secțiunii coregrafie, o serie de jocuri tradiționale bănățene. Dragana Simionovici, solistă de muzică populară sârbească, a interpretat piesele „Trandafirul meu” și „Inima mea este ca o vioară”. Tot la secțiunea coregrafie au prezentat dansuri specifice ansamblul pe generații de interpreți din Recaș, soliști dansatori și, din nou, Ansamblul „Recășana”. Grupul instrumental din orașul Recaș a prezentat o suită de orchestră, după care a prezentat o doină și un cântec de joc solistul vocal Marius Bodea.
La secțiunea de creație literară, Recașul a fost reprezentat de poeții Veronica Kalmar, cu poemele „Nedumeriri” și „Înstelare”, și Miodrag Katin, cu creațiile „De-ai să mă cauți” și „De-ai fi în zbor”.
La secțiunea expoziții, Recașul s-a prezentat cu o expoziție de măști și de artă fotografică, aparținând Mariei Fodor, lui Ciprian Dughir și Raul Giurgiu. De asemenea, parohiile ortodoxe Recaș I, Recaș II și Parohia Romano-Catolică Recaș au prezentat cărți bisericești vechi și icoane. Tot cu colecții de icoane și cărți bisericești vechi a venit și Anastasia Neidoni, în timp ce Ramona Miheț-Cega a adus în atenția publicului o serie de costume populare. La această secțiune, Recașul a mai venit și cu expoziția de fotografie veche, intitulată „Prin Recașul de altădată”.
În fine, la ultima secțiune a Festivalului „Lada cu zestre”, cea gastronomică, gospodinele din Recaș au pregătit mâncăruri tradiționale, inclusiv de post, și deserturi, de asemenea tradiționale și de post.
Mai amintim că spectacolul folcloric de excepție care a fost prezentat pe scena Casei de Cultură „Ion Cojar” din Recaș a fost urmărit de numeroși spectatori care au răsplătit solii folclorului bănățean cu vii și meritate aplauze.
Petru Vasile TOMOIAGĂ
