Vanghilizmo (Buna Vestire), la ediția a XVI-a a Festivalului Etniilor
Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Consiliul Judeţean Timiş şi Muzeul Satului Bănăţean au organizat cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Etniilor, prilej de petrecere cu cântec, joc şi voie bună la Muzeul Satului Bănăţean de la Pădurea Verde.
Aromânii au fost prezenţi, ca şi anul trecut, cu Ansamblul Vanghilizmo din comuna Mihail Kogălniceanu (Constanţa) în care activează nepoţi ai celor plecaţi din Dudeştii Noi în anii ’70.
Voia bună, cântecul şi jocul au început de sâmbătă, 28 mai, la pensiunea Rafa din Dudeştii Noi, o locaţie dragă tinerilor din Kogălniceanu, cu sărbătorirea Zilei Machedonilor, care datorită faptului că 23 mai a căzut într-o luni, a fost cinstită atunci şi sărbătorită sâmbătă. A fost un spectacol total, interactiv, aşa cum sunt toate sărbătorile aromânilor, cu implicarea tuturor în cântec şi dans, bucuria fiecăruia de a fi parte din întreg.
Târziu în noapte, corlu mari (hora mare) a înconjurat pensiunea, horă în care s-a prins şi un oaspete din Sardinia, care văzându-i pentru prima oară pe aromâni a fost profund impresionat de tot ceea ce a văzut şi şi-a făcut publică impresia imediat pe Facebook.
Cei mai mici spectatori au fost şi ei la joc spre marea lor încântare. Duminică, ziua festivalului, a fost începută cu un drum la Catedrala Mitropolitană Timişoara, adolescenţii din ansamblu dorind să aibă binecuvântarea Înaltpreasfinţiei Sale Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timişorei şi Mitropolit al Banatului, aşa cum au făcut de fiecare dată când au fost pe la noi. Bucuria întâlnirii cu Înaltul a fost şi mai mare atunci când acesta a slujit la un moment dat luând de mână un băiat şi o fată în costume armâneşti.
La Pădurea Verde, gazda festivalului din acest an a fost comunitatea aromână din Dudeştii Noi, care a pregătit în curtea din stânga scenei bucate tradiţionale armâneşti şi recipiente cu apă de izvor, ştiindu-se faptul că aromânii beau câte puţin alcool doar la nunţi, botezuri, de Paști şi de Crăciun. Totuşi nu au lipsit o sticlă de coniac de casă după o reţetă din Albania şi una de răchie din Banat.
Fanfara a prezentat un program de cântece de primire a oaspeţilor şi apoi s-a pornit alaiul pe la casele etniilor prezente pentru invitarea lor la festival de către naşul festivalului. Fiecare etnie l-a primit cu bucate tradiţionale şi cu urarea de succes la festival, un festival care a arătat că în spaţiul bănăţean multiculturalitatea e la ea acasă.
Fanfara din Recaş, ansamblul de copii şi tineri al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, „Huţulii din Banat”, reprezentanţii ucrainenilor, cu soliştii Nicolae şi Nicoleta Hriu, ansamblul „Vanghilizmo” din Mihail Kogălniceanu, Constanţa şi Vasile Topa, corul „Shalom” al Comunităţii Evreilor, ansamblul „Moldavska Cholubicka” din Moldova Nouă (Uniunea Culturală a Cehilor din Banat), ansamblul „Brest” din Breştea (Uniunea Bulgară din Banat), ansamblul „Butkos” din Dumbrăviţa (Uniunea Maghiarilor), ansamblul „Edelweiss” din Deta (Forumul German al Tineretului Bănăţean), ansamblul „Kruna” din Sânmartinu Sârbesc (Uniunea Sârbilor din România), Ansamblul „Ghiocelul” din Giroc, cu dans ţigănesc, şi Meda Sara (etnia romă) din Chevereşu Mare au încântat spectatorii.
Aromânii, gazdele festivalului, au avut două momente. Primul, început cu un „a cappella” de Vasile Topa, plecat acum mulţi ani din Dudeştii Noi şi stabilit la Bucureşti, care a interpretat imnul aromânilor „Părinteasca dimîndari” (Blestemul părintesc ) cu versuri impresionante, ca acesta „cai şi-alasî limba lui / s-luardî pira focului” (cine-şi lasă limba lui / să-l ardă para focului) şi un dans tradiţional.
Al doilea moment a pornit tot cu un „a cappella” şi a continuat cu o suită de cântece şi dansuri tradiţionale dinamice, aplaudate în picioare de cei peste opt sute de spectatori prezenţi şi care au fâcut-o pe îndrăgita interpretă Codruţa Măgurean, directorul coordonator al festivalului, să exclame: „SPECTACULOS!”.
Iar Lorenzo Manca din Sardinia, prezent şi aici: „Meraviglioso!” (minunat).
Festivalul a impresionat prin dorinţa tinerilor de a arăta că ştiu cărei etnii aparţin, că păstrează cu sfinţenie tradiţiile şi se mândresc cu straiele, cântecele şi dansurile lăsate moştenire de la strămoşi. Chiar şi cei veniţi pentru prima oară, ansamblul „Edelweiss” din Deta, au intrat în atmosferă şi au făcut faţă cu brio acestui test.
Gazda festivalului, comunitatea aromânilor din Dudeştii Noi, mulţumeşte tuturor participanţilor pentru programele prezentate, spectatorilor pentru generozitatea aplauzelor, organizatorilor pentru disponibilitatea la dialog pentru viitoarele ediţii, doamnei Liliana Laichici pentru aprecierile la adresa programului prezentat de tinerii de la Vanghilizmo, domnilor Remus Vălungan şi Florin Cipu pentru sprijin.
La sfârşit, cuvintele Crenguţei Măgurean: „DE VIS... a fost azi la FESTIVALUL-ETNIILOR... Mulţumiri tuturor etniilor prezente şi celor peste 800 de spectatori!!!”.
Mulţumiri aparte merg spre doi primari din două capete de ţară, Anca Belu de la Mihail Kogălniceanu (Constanţa) şi Alin Nica de la Dudeştii Noi, primari care deşi se află în campanie electorală au găsit timp să plece urechea şi către cultură. Comunitatea aromânilor le este recunoscătoare.
Şi nu în cele din urmă mulţumiri familiilor Şunda Aurel, Rugăciune Gheorghe, Belba Ion, Radu Dimeca şi Dinu Barbu pentru ajutorul dat.
Comunitatea aromânilor le doreşte „cale-ambar” (drum drept) în viaţă tinerilor care i-au încântat în cele două zile: Haristo Vanghilizmo! Mulţumim Vanghilizmo!
Victor ENACHE
