Nemulțumiri în rândul reprezentanților sectorului independent cultural din Timișoara cu privire la alocarea fondurilor
Marți, 26 aprilie, Asociația Română a Filmului Independent (Timishort), Asociația DocuMentor, Asociația Simultan, Asociația Marele Ecran și Asociația Pelicula Culturală au organizat o dezbatere în legătură cu procedura de finanțare a proiectelor culturale de la bugetul local pentru anul 2016.
Dezbaterea a fost organizată pe fondul nemulțumirilor din rândul reprezentanților sectorului independent cultural din Timișoara cu privire la procedura de alocarea a finanțărilor.
În acest an au fost depuse 114 proiecte, de către fundații, asociații și ONG-uri cu activitate în domeniul cultural, pentru finanțare nerambursabilă din partea Primăriei Timișoara. Suma totală destinată acestor acțiuni culturale a fost de 1,2 milioane de lei.
Pe lângă faptul că suma este considerată a fi mult prea mică, există nemulțumiri majore și în ceea ce privește distribuirea acesteia.
Procedura de jurizare a fost gestionată de Casa de Cultură a municipiului Timișoara. 99 de proiecte au primit finanțare, toate într-o proporție mică față de suma solicitată.
Nici reprezentanții Primăriei Timișoara nu au fost mulțumiți de modul în care s-au alocat finanțările, drept pentru care, în plenul din 5 aprilie, au suplimentat unele alocări de fonduri, însă fără reanalizarea tuturor proiectelor.
„Pe agenda de discuții punem ca subiect procedura de alocare a finanțărilor pentru proiecte din bani publici la Timișoara, felul în care se face această procedură, care a generat destul de multă nemulțumire în rândul aproape a tuturor participanților. Au fost 114 ONG-uri, 99 au primit finanțare, într-o proporție similară, de aproximativ 20%. Noi suntem intrigați de faptul că nu este nicio corelare între punctajul obținut de aceste proiecte, indiferent dacă e între primele și a luat 100 de puncte, sau a luat nota minimă, 65 de puncte. Procentajul de alocare a finanțării este cam același. Acesta este un prim punct sensibil.”, a deschis șirul discuțiilor Lucian Mircu, fondator al asociației Marele Ecran.
„Finanțarea sectorului independent trebuie să se facă indiferent de candidatură (n.r. – pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021), de câștigarea sau nu a acestui titlu. Atât mai mult cu cât acest lucru se reflectă într-o strategie culturală a orașului pe termen lung, care este în vigoare din 2014 până în 2024 și care prevede deja niște etape de îmbunătățire a finanțării sectorului independent, a gestionării proiectelor, pentru că se prevede acolo și înființarea în timp a unui centru de management de proiecte culturale care e foarte necesar să existe, indiferent de câștigarea sau nu a titlului, de contextul în care ne aflăm”, a declarat Simona Neumann, director executiv al Asociației Timișoara - Capitală Culturală Europeană.
Alte puncte atinse în timpul discuției se referă la metoda de jurizare, considerată neadecvată.
„Eu aș avea o problemă și legată de membrii comisiei de jurizare. De exemplu știu că a fost formată din patru persoane, directorul Teatrului German, Teatrului Maghiar, directorul filarmonicii și doamna Violeta Zonte, de la Universitatea de Vest. Dacă ne uităm pe lista proiectelor câștigătoare o să vedeți și acolo șapte sau opt proiecte câștigătoare ale Universității de Vest, unele chiar direct, aplicații făcute de universitate, altele ale unor ONG-uri foarte apropiate de Universitatea de Vest. Mie mi se pare clar un conflict de interese să pui pe cineva din conducerea universității să jurizeze o competiție aparent liberă, în care tot universitatea vine și cere bani.
Mai am o problemă legată și de anumiți aplicanți, pentru că vezi proiecte care nu au nimic de-a face cu agenda culturală, precum asociații ale economiștilor, ale sportivilor.
Și am o problemă de fond care este legată de nivelul finanțării. Am datele de anul trecut, unde finanțarea ajunge pe municipiu undeva la 7.500.000 de euro, bugetul pe cultură. Anul trecut pe nerambursabile s-a pus la dispoziția operatorilor independenți 1,5% din acest buget. Restul de bani se duc ori către evenimente organizate direct de către primărie, ori către instituțiile de stat finanțate de către primărie. Și asta nu derivă dintr-o rea intenție a primăriei față de noi, eu sunt convins de acest lucru, derivă dintr-un mod foarte prăfuit de a gândi dinamica culturală a orașului. Pentru responsabilii de astăzi de la primărie, cultura înseamnă instituții de stat. Nu înseamnă sectorul independent, sau industrii creative, înseamnă teatru, filarmonică, Casă de Cultură. E foarte bine că ele există dar marea majoritate a acestor instituții au fost înființate în anii `50 - `60 și funcționează după aceleași principii de management economic. Ele sunt depășite din punct de vedere al vremurilor. Cred că de aici derivă o nerespectare a propriei strategii culturale, unde sectorul independent este în mod cert considerat o valoare și ea nu este exploatată.
Trebuie să existe un echilibru. În momentul în care Timișoara are resurse atât de mari, este absolut jignitor, sau strigător la cer ca cel mai vechi festival de film din oraș să primească echivalentul a 10.000 de euro”, a afirmat Florin Iepan, fondator al Asociației DocuMentor.
Clujul a alocat sectorului independent cultural 8,9 milioane de lei
Inevitabil, s-a făcut comparația dintre Cluj - Napoca și Timișoara, acesta fiind singurul oraș cu un buget de cheltuieli comparabil cu al Timișoarei. Din informațiile transmise reiese că în cazul clujenilor a fost pusă la dispoziția sectorului independent cultural, prin două sesiuni de concurs, suma de 8,9 milioane de lei.
„Comparația cu Clujul, pe care primăria din păcate o evită este clar în avantajul sectorului independent și eu zic că Clujul are o șansă în plus, tocmai datorită faptului că este poate orașul cu cel mai dinamic sector independent, în afara Bucureștiului.
Iar lucrul acesta nu se poate face decât dacă vor exista instituții dedicate sectorului independent, adică centru de proiecte, care este prins în strategia culturală, dacă alocarea de finanțări se va face la un mod foarte transparent. Altfel e clar că nu o să ajungem niciunde cu povestea asta.
Noi trebuie de fapt să cerem aceste lucruri primăriei, și nu e vorba numai de primar, e vorba de toți consilierii din Consiliul Local, care mi se pare că toți, indiferent de partid, au fost foarte dezinteresați de această temă a culturii. Tema candidaturii orașului la titlu de capitală culturală a fost exploatată politic și cam atât.
Noi, cei care supraviețuim în zona asta independentă, așa cum se vede, suntem total neluați în seamă de către primărie”, a mai adăugat Florin Iepan.
La discuții au participat și reprezentanți ai Centrului Cultural German din Timișoara și ai Institutului Francez din Timișoara.
A fost adus în discuție evenimentul cultural CafeKultour, care este menționat în strategia culturală ca un eveniment de relevanță, dar care a fost finanțat cu puțin peste 20% din suma solicitată.
„Vom primi 3000 de lei pentru CafeKultour, care a fost organizat cu mult înainte. Noi nu am mai avut ce face și ne-am descurcat cu acești bani și cu sponsorizări. Am mai redus din program, foarte mult din partea de publicitate, pentru că nu aveam ce face. Artiștii au fost înțelegători, am putut să păstrăm totuși nivelul și să nu anulăm proiectul. Ar fi fost pentru prima dată în 12 ani, era de neînchipuit”, a spus Mona Isabela Petzek, director al Centrului Cultural German din Timișoara.
„Dacă România nu are o strategie, de ce se vrea ca România să aibă o capitală culturală? Este o foarte mare contradicție.
Sunt aici pentru că Institutul Francez încearcă să se implice cât mai mult în viața culturală a Timișoarei. Am o admirație profundă pentru munca făcută de către instituțiile sectorului independent. Sunt necesare enorm de multe eforturi, curaj și o dorință reală pentru a reuși, pentru că nu există sprijin și ajutor din partea autorităților locale. Avem această discuție și nu este niciun reprezentant al primăriei aici cu noi”, a completat Daniel Malbert, directorul Institutului Francez din Timișoara.
Ca urmare a discuțiilor, reprezentanți ai sectorului independent cultural au susținut că vor depune la Primăria Municipiului Timișoara o cerere, unde în câteva puncte vor fi redactate cererile și sugestiile acestora și totodată propunerea de a respecta strategia culturală asumată.
Ioana NICOLESCU
