Urmele Timişoarei medievale, dar şi ale Timişoarei contemporane, pot fi descoperite în centrul vechi al municipiului bănăţean. Aşadar, lucrările de înnoire din centrul istoric al Timişoarei merg mai departe, municipalitatea păstrând amintirea Timişoarei medievale, dar şi a zilelor noastre, prin amplasarea unor machete în Piaţa Unirii şi Piaţa Libertății şi a unei pietre inscripţionate, pe strada Eugeniu de Savoya.
În Piaţa Libertăţii, lângă statuia „La telefon”, s-a montat, pe un soclu din piatră, macheta din bronz a centrului istoric al Timişoarei, aşa cum se prezintă el astăzi, după lucrările de reabilitare.
Redarea în miniatură, cu fidelitate, a detaliilor zonei cetății, între Bastionul Terezia și sensul giratoriu al Punctelor Cardinale la vest, Piața Unirii la nord, Spitalul Militar la est, Piața Operei, Castelul Huniade, Hotel Continental și Sala 2 la sud a fost posibilă datorită utilizării tehnologiei de imprimare 3D pentru realizarea matriţei, iar turnarea s-a finalizat într-un atelier din judeţul Alba.
Perioada ocupaţiei otomane este amintită în Timişoara contemporană prin monumentul de piatră amplasat pe strada Eugeniu de Savoya, pe această piatră fiind inscripţionat numele otoman al oraşului bănăţean, Demeşvar, folosindu-se scrierea imperiului cotropitor al Banatului între 1552-1716.
În Piaţa Unirii a fost amplasată, la înălţime, o machetă metalică care aduce în amintirea publicului planul urbanistic al cetăţii Timişoara realizat de căpitanul imperial François Perrette, inginer-şef al trupelor imperiale, care a întocmit o hartă a Timişoarei pe care a marcat mai multe repere cheie din perioada otomană. Macheta expusă în Piaţa Unirii redă planul de fortificare a cetăţii Timişoarei, fortificare cu care a fost însărcinat Perrette după eliberarea Banatului de către armatele Imperiului Roman de Naţiune Germană, în 1716. Pe soclul machetei se poate citi, în limbile română şi engleză, o scurtă istorie a cercetărilor arheologice realizate în Timişoara.
Cornel SERACIN
