Contra a 11 milioane de euro și prin contribuția cetățenilor României
Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a oferit detalii despre campania de subscripţie publică naţională demarată pentru achiziţia lucrării „Cuminţenia Pământului”, a sculptorului Constantin Brâncuşi, precizând că „această campanie trebuie să reflecte interesul şi intenţia societăţii”.
„Este un moment istoric în care statul român a decis să se implice decisiv în circuitul bunurilor culturale din România. Este o decizie susţinută de primul ministru şi de întregul guvern, care a decis să se implice în achiziţia unei lucrări de o valoare excepţională, «Cuminţenia Pământului» a lui Costantin Brâncuşi. Miza este ca lucrarea să rămână în circuitul public”, a spus Vlad Alexandrescu.
Ministrul Culturii a dezvăluit, de asemenea, principiile negocierii cu moştenitorii, acţiune prin care s-a încercat revitalizarea încrederii între părţi, conform cu rapoartele de expertiză. „Consecinţa acestei operaţiuni este relansarea operei lui
Brâncuşi în categoria bunurilor materiale din tezaurul cultural naţional. Negocierea a fost una făcută de pe poziţii ferme, în care valoarea lucrării a fost recunoscută, iar interesul public şi disponibilitatea financiară a statului român a fost primordială. Acest acord reprezintă o reconciliere istorică între statul român şi proprietarii lucrării”, a adăugat ministrul Culturii.
Cinci milioane de la stat, restul de la cetățeni
Campania de subscripţie publică reprezintă un apel la o cooperare cu cetăţenii români, companiile private şi diaspora. „Statul oferă 5 milioane de euro pentru a ajunge la un preţ just şi echitabil, pentru care am convenit cu proprietarii lucrării, care este de 11 milioane de euro. Proprietarii, aşadar, trebuie să primească mai mult decât oferă statul, adică aceşti 5 milioane de euro. Am hotărât să facem un apel la o colaborare cu fonduri financiare ale cetăţenilor români, ale companiilor private şi ale diasporei, pentru a suplimenta suma pe care o dă statul român. Gestul reprezintă crearea unei platforme publice pentru exprimarea interesului public din partea naţiunii, astfel încât oferta statului să fie funcţională. Gestul este şi un act educativ, pentru a ieşi din această letargie în care nu se găsesc circumstanţe pentru ca statul să-şi exercite dreptul de preempţiune asupra achiziţiei lucrărilor de artă ce fac parte din istoria culturală a României şi se vând pe piaţă liberă”, a spus Vlad Alexandrescu.
Ministrul Culturii a subliniat, în continuare, faptul că este prima oară când se reactivează o subscripţie publică naţională după 128 de ani, de când s-a înfiinţat şi construit Ateneul Român. „Acest tip de subscripţie publică este în interesul artei şi al culturii, e o practică comună în Europa şi o normalitate pentru societăţile aşezate în care cultura reprezintă o valoare fundamentală”, a afirmat Ministrul Culturii.
„Dacă românii îşi doresc cu adevărat să achiziţionăm lucrarea, ei vor putea să schimbe şi percepţia autorităţilor publice asupra achiziţiilor culturale. Mai clar, dacă această camapanie de strângere de fonduri va reuşi, va fi un semnal că cetăţenii români îşi doresc ca statul să iasă din starea de indiferenţă şi de neputinţă în care a rămas vreme de ani. Concret, vom demara în curând această campanie naţională, va fi derulată prin toată mass media, fiindcă vorbim de o acţiune de voluntariat. Campania va fi în întregime efectuată pro bono şi trebuie să reflecte interesul şi intenţia societăţii. Avem deja susţinerea unor personalităţi culturale şi politice din ţară şi din străinătate, susţinere ce sperăm să se reflecte la nivelul întregii naţiuni”, a mai spus Vlad Alexandrescu.
Ministrul a confirmat că oferta din cursul negocierii a fost făcută moştenitorilor cu specificarea limpede că se va face apel la donatori, deşi proprietarii ar fi declarat că nu s-a menţionat pe parcursul negocierii că Guvernul nu dispune de suma totală de 11 milioane de euro. „În ceea ce priveşte condiţiile de plată, s-a menţionat clar în cursul negocierii că statul va finaliza procedura la 30 septembrie, urmând ca banii să fie plătiţi în 31 octombrie. În acest acord, Guvernul României a dorit să fie sponsorul principal şi garantul operaţiunii. Este un apel pentru toată societatea pentru ca acest nou mod de a acţiona să devină un model, să devină valid şi puternic, să funcţioneze ca tipar pentru alte achiziţii culturale. Sunt convins că banii se vor strânge, nu mă îndoiesc, în timpul pe care l-am alocat, adică până la 30 septembrie.
De asemenea cred că acest model de operare poate să servească la sensibilizarea factorilor decidenţi pentru alocarea unei sume mai importante ce va fi destinată achiziţiilor culturale”, a precizat Vlad Alexandrescu.
Ministrul a declarat, de asemenea, că după ce lucrarea va fi achiziţionată, va fi expusă într-unul dintre Muzeele Naţionale ale României: „Eu cred că locul ei se află într-un muzeu naţional din România cu circuit de vizitare maximă, unde poate fie pusă bine în valoare”.
„Avem semnale foarte bune, în sensul că foarte multă lume doreşte să contribuie. Este o lucrare excepţională, e o rană foarte adâncă în conştiinţa românească, pentru că majoritatea lucrărilor lui Brâncuşi nu se află în România. Această achiziţie ar reprezenta o chestiune ce ţine de sensibilitatea naţională.
Cei care vor să contribuie vor spune exact numerele de cont, numele de persoane vor fi înregistrate, ca să se cunoască exact care sunt donatorii. Numele donatorilor va fi publicat, se va şti în fiecare moment câţi bani s-au strâns printr-un sistem informatic pe un site online”, a spus Vlad Alexandrescu referindu-se la modalitatea în care această campanie se va materializa sub raport financiar.
Ministrul a afirmat, totodată, că este vorba de o operaţiune de transparenţă care va merge până la capăt, iar în cazul în care banii nu se vor strânge, vor fi returnaţi. „Atunci înseamnă că poporul român nu îşi doreşte ca această lucrare să rămână în circuitul nostru. Vom declina drepturile de preempţiune ale statului de cumpărare a lucrării şi ea va rămâne la libera dispoziţie a proprietarilor”, a conchis ministrul Culturii.
Cumințenia pământului este o sculptură realizată de Constantin Brâncuși care este clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural național. Sculptura prezintă o femeie concentrată asupra ei înseși sugerând o filosofie a lui Brâncuși anterioară creștinismului. Este realizată din calcar crinoidal prin tehnica cioplirii.
A fost expusă inițial în 1910 la Muzeul Național de Artă al României, stârnind reacții contradictorii, dar în cele din urmă a fost acceptată.
Anton BORBELY
