Timişoara a fost întotdeauna „altceva”: „Mica Vienă” ori „Poarta spre Vest” sau, pur şi simplu, „Oraşul trandafirilor” spre care mii de români, din toate colţurile ţării, au visat zeci de ani şi mai visează încă...
Timişoara a fost şi primul oraş liber de comunism, când în 1989 peste o sută de mii de oameni au ieşit în stradă şi au strigat: „Jos comunismul!”...
Timişoara a mai fost şi „Proclamaţie de la Timişoara” cu al ei punct „8” celebru de-acum, care nu a fost niciodată pus în aplicare, pentru că, dacă ar fi fost, alta era România de astăzi...
Timişoara a avut şi o piaţă a „Libertăţii”, iar în această piaţă, cu nume predestinat, a fost expusă „Proclamaţia de la Timişoara”, cu al său „Punct 8”, ca o perpetuă aducere aminte...
Timişoara are acum o „Piaţă Roşie” din care, ciudat, a dispărut, discret dar ferm, „Punctul 8” cu tot cu „Proclamaţia de la Timişoara”...
Unde este, domnule Nicolae Robu, „Punctul 8” din Piaţa Libertăţii!? Nu mai cadrează cu „Piaţa Roşie”? Sau cu arhitectura suprarealistă a locului? Ar trebui, ca simpli cetăţeni, să ştim dacă aţi „subtilizat” panoul cu „Proclamaţia de la Timişoara” din proprie iniţiativă, ori la „sugestie, dictare, ordin...”.
Trebuie să vă întrebăm, domnule Nicolae Robu, pentru că tăcerea este cea care ne omoară încet şi sigur!
Şi o tăcere, peste o altă tăcere şi peste altă tăcere... duce la culpabilizare...
Şi nu vreau să fiu părtaş la inepţiile domniei voastre doar pentru că, din păcate, v-am acordat un vot...
Un vot care, câteodată, e mare cât o viaţă de om!
Petru Vasile TOMOIAGĂ
