Ziua Națională a României a fost, în ultimii ani, prilej de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate din Becicherecu Mic. Indiferent de etnie, locuitorii acestei seculare comune timișene s-au strâns mereu, în prima zi a lunii decembrie, pentru a celebra Ziua Națională a României. S-au adunat cu bucurie pentru a asista la programul pregătit special pentru acest prilej, au ciocnit împreună un pahar de vin fiert și și-au urat „La mulți ani!”. Pentru că, așa cum o fac de secole, în Becicherecu Mic, germani, sârbi, maghiari și români trăiesc în bună pace și înțelegere.
Aceste coordonate au fost păstrate și în acest an, când locuitorii din Becicherecu Mic au putut asista, după orele prânzului, la prima parte a programului de 1 Decembrie. În sala de sport din localitate, elevii de la Școala Gimnazială „Dimitrie Țichindeal” au pregătit, ca în fiecare an, un bogat program de cântece și poezii patriotice.
Celor prezenți li s-a adresat mai întâi primarul localității, Raimond Ovidiu Rusu, cel care a urat „La mulți ani, România!”, „La mulți ani, români!”. Domnia sa a evocat momentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 și jertfa făcută și de românii bănățeni care au dorit să se unească cu țara. De asemenea, a vorbit și despre semnificația acelui moment, petrecut în urmă cu 97 de ani.Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României.
Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1.228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar, pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular, era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. Spectacol simbolic şi instructiv: mulţimea imensă urcă drumul spre Cetăţuie printre şirurile de ţărani români înveşmântaţi în sumanele de pătură albă şi cu căciulile oştenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile Cetăţuii, despuiate de pajurile nemţeşti, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul şi se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc. În acest timp, în sala Cazinei militare, delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român. Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Vasile Goldiş, cel care a redactat textul Rezoluţiei Unirii, aduce la cunoştinţa poporului conţinutul documentului.
Marea Adunare de la Alba-Iulia proclamă dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită...
Locuitorilor din Becicherecu Mic le-a vorbit despre acest măreț moment al istoriei noastre naționale și părintele paroh al Bisericii Romano-Catolice, preot Bonaventura Dumea, la manifestări fiind prezenți și preotul ortodox român Ioan Jurji, cel care a oficiat o slujbă de sfințire, și cel ortodox sârb, Milan Miocovici. De asemenea, au participat cadre didactice, împreună cu directoarea Școlii Gimnaziale „Dimitrie Țichindeal”, prof. Delia Cian, viceprimarul comunei, Adrian-Silviu Gherasim, consilieri locali și șeful postului de poliție din Becicherecu Mic, agent-șef adjunct de Poliție Alin Cîrnariu.
După spectacolul pregătit de elevii de la școala din localitate, a urmat o tombolă, la care s-au oferit în mod gratuit 97 de drapele naționale, semnificând anii scurși de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. La tombolă au participat câteva sute de locuitori ai comunei, doar 97 înscriindu-se printre fericiții câștigători.
Ultima parte a zilei de 1 decembrie la Becicherecu Mic s-a consumat în centrul localității, acolo unde, într-un cadru festiv, s-a aprins Bradul de Crăciun și, așa cum s-a încetățenit în ultimii ani, a fost oferită o masă tradiționalăromânească, cu vin fiert și fasole cu cârnați.
Anton BORBELY
