Marius Mirica: „Dacă nu avem proiecte închidem și plecăm acasă”
Un proiect de cercetare colosal a fost implementat cu succes la Timișoara. Este vorba despre LERF – Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic din cadrul INCEMC. Marius Constantin Mirica, șeful departamentului de Electrochimie Aplicată din cadrul Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată din Timișoara povestește despre un proiect în valoare de 9 milioane de euro.
Ați fost inițiatorul proiectului european construit în jurul „clădirii cameleon” de la Timișoara. Este un proiect foarte mare pentru cercetare.Cum a început totul?
Da este un proiect mare... în jur de 9 milioane de euro.
L-am pregătit bine și de foarte multă vreme. În 2006 când deja în cadrul institutului existau preocupări în domeniu, am fondat împreună cu ICPE SA București și Universitatea Transilvania din Brașov - Grupul Fotovoltaic România. În cadrul gurpului am avut o serie de întâlniri în care ne-am pus de acord. Am văzut ce face fiecare, ce preocupări are, cum putem conlucra. Din întâlnirile astea au rezultat 20-25 de idei de proiecte comune. Din care 10-15 s-au și realizat. Una dintre aceste idei se vede în cădirea de alături (LERF).
Trebuie să ai un curaj nebun să te bagi într-un asemenea proiect. Este multă birocrație, teancuri de dosare...
Da și nu. Asta referitor la curaj. DA referitor la birocrație. Da pentru că este foarte, foarte greu să duci la sfârșit un asemenea proiect. NU pentru că practic noi din proiecte am trăit toată viața. Institutul nu are finanțare, nu are subvenții. Nu avem o sumă fixă care să ne vină lunar sau anual. Absolut tot ce este, este cu autofinanțare. Dacă nu avem proiecte închidem și plecăm acasă.
La ce proiecte lucrați acum?
Acum pregătim următoarele proiecte. Totul face parte dintr-o strategie pe termen lung. În 2006 am pornit hotărât. Împreună cu colegii mei, să nu se înțeleagă că am făcut-o singur. În institut exista o preocupare destul de hotărâtă. Ne-am dat sema că ne lipsește infrastructura ca să putem face cercetare de specialitate. Am realizat întâi unele proiecte de mai mică amploare pe care le puteam duce la bun sfârșit și fără o infrastructură impresionantă ca cea pe care o avem acum. Pe baza lor și pe baza unei activități foarte intense am putut să dovedim că suntem cineva în domeniu și să elaborăm strategia marelui proiect.
Unde vedeți institutul peste câțiva ani?
Am obținut finanțarea. Avem infrastructura, în mare parte și personalul. Mai avem câteva posturi disponibile și căutăm oameni cu adevărat capabili să le ocupe. În laborator la sfârșitul proiectului trebuie să fie 19 cercetători din care nu mai mult de 10 să fie din interior. Acum suntem 21. Este bine. Vrem, ca în urmtorii 5 ani să ajungem undeva la 30-35, un număr optim de funcționare. În clădire sunt cam 45 de posturi de lucru. Diferența ne așteptăm să fie acoperită de colaboratori. Tot ce vom face, vom face împreună cu alte institute, alte universități din țară.
Speculați un pol de excelență cu cei de la UPT?
Ne potrivim foarte bine cu activitatea lor. Suntem complementari. Și ei au o puternică preocupare în domeniul energiilor regenerabile, cu o mai veche tradiție ca institutul nostru. Ei sunt specializați în special pe energia vântului, hidro, noi pe energia solară, fotovoltaică. Este o bună conlucrare între noi. Există și alte entități în România care ne sprijină în domeniul nostru. La nivel local pot să menționez activitatea ROSENC, o organizație ce îi include pe cam tot cei interesați de domeniu, la nivel local, sunt peste 20 de firme în societate. Proiectele pe care cred că le vom desfășura în viitor le văd finanțate mai degrabă din bani europeni și nu din programele naționale.
