Muzeul Național al Banatului vă invită joi, 15 octombrie 2026, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției „Lumea de ieri. Banatul în secolele XIX-XX”, în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia din Timișoara, strada Martin Luther nr. 4. Expoziția, coordonată de muzeograful Marius Cornea, este organizată în memoria arheologului Florin Medeleț (1943-2005), director al Muzeului Banatului între anii 1974-1980, și poate fi vizitată până la 31 ianuarie 2027.
„Lumea de ieri” încheie „Trilogia socială a Banatului”, o serie de trei expoziții dedicate categoriilor sociale active în regiune în perioada modernă. Proiectul a început în 2024 cu „Între memorie și uitare. Familii nobile din Banat în perioada modernă” și a continuat în 2025 cu „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă”.
Noua expoziție propune o incursiune în istoria provinciei între 1800 și 1947, prin bunuri culturale de tipologie diversă: portrete realizate în pictură, grafică și sculptură, mobilier, ceramică, cărți, documente, medalii, scrisori, fotografii și textile. Provenite din colecțiile Muzeului Național al Banatului și ale muzeelor din Lugoj, Reșița și Caransebeș, acestea ilustrează secvențe din viața economică, socială și culturală a unui Banat multicultural și pluriconfesional.
În centrul expoziției se află lumea celor mulți: țărani, soldați și muncitori, alături de actori, cerșetori, croitorese, fotografi, funcționari, învățători, jurnaliști, mici meșteșugari, muze ale artiștilor, precupeți din piețe, prostituate, savanți și cărturari, scriitori, servitori și vagabonzi. Obiectele și documentele păstrate permit apropierea de ocupațiile, condițiile de viață și relațiile sociale ale acestor oameni.
Parcursul istoric pornește de la anul 1800, din timpul monarhiei habsburgice, continuă cu perioada austro-ungară de după 1867 și cu împărțirea Banatului, după Primul Război Mondial, între Regatul României, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor și Regatul Ungariei. În decembrie 1947, abdicarea forțată a regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române marchează, în viziunea expoziției, sfârșitul lumii de ieri.
Titlul este inspirat de volumul memorialistic „Lumea de ieri. Amintirile unui european”, publicat în 1942, al scriitorului austriac Stefan Zweig (1881-1942), tradus în numeroase limbi, inclusiv în română.
Programul evenimentului:
- Joi, 15 octombrie 2026 (Bastionul Maria Theresia, Timișoara): 18:00 – Vernisajul expoziției, mansarda B1.
- 16 octombrie 2026 – 31 ianuarie 2027: Program de vizitare: miercuri–duminică, orele 10:00–18:00 (Bastionul Maria Theresia, strada Martin Luther nr. 4, mansarda B1).
Organizatori și participanți: Muzeul Național al Banatului Timișoara: Claudiu Ilaș, manager; Marius Cornea, muzeograf, coordonatorul expoziției, Compartimentul de Arte Vizuale; dr. Zoran Marcov, șef Secția de Istorie; dr. Nicoleta Demian, cercetător științific; dr. Ciprian Glăvan, muzeograf; Liana Flutur, muzeograf; Luminița Paul, expert conservator.
Colaboratori din muzeu: Silviu Mureșan, dr. Teodora Moț, Rebeca Ostan, dr. Raoul-Marius Șeptilici și Ioan Tasi.
Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj: Daciana Vuia, director; Cristian-Oliviu Gaidoș, muzeograf.
Muzeul Banatului Montan Reșița: dr. Livia Magina, manager; dr. Carmen Albert, șef Serviciu; Claudia Tudorescu, conservator; Dorina Coviza, gestionar.
Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș: Diana Ramona Țîrdea, manager; Bogdana Negrei, șef Serviciu; Nicoleta Matei, conservator.
Arhivele Naționale – Serviciul Județean Timiș: dr. Raul Ionuț Rus, șef Serviciu; dr. Ligia Teodora Drăghici.
Colecții private: Cristian-Oliviu Gaidoș și dr. Marius Matei.
Colaboratori externi: prof. dr. Pia Brînzeu, Sergiu-Petru Dema, directorul Casei de Cultură a Orașului Jimbolia, Timea Laslavic, Ilona Miklósik, dr. Alexandra Nășcuțiu, conf. dr. arh. Françoise Pamfil și conf. dr. Smaranda Vultur.
Expoziția oferă publicului o perspectivă asupra societății bănățene prin mărturiile oamenilor care au locuit-o. Vă invităm să le descoperiți poveștile și să urmăriți, prin obiectele păstrate, felul în care istoria unei regiuni se alcătuiește din vieți individuale.
