Primele forme de „cântare împreună” s-au închegat în bisericile săteşti, pentru ca, pe lângă cantorii din strană, şi „poporenii” să poată da răspunsuri la Liturghie.
Îndrumaţi de cantori, de vreun învăţător sau de preotul însuşi, ei au putut deprinde cântarea „după ureche” pe mai multe voci (de regulă la trei voci). De aceea, Vasile Vărădean subliniază „originea bisericească a tuturor corurilor bănăţene”.
Bazându-se pe „simţul muzical nativ al bănăţenilor”, pe spiritul lor de coerenţă şi comunicare microgrupală, acest fenomen al „cântării în cor” a trecut curând la „cântarea lumească” (de petrecere), iar repetiţiile se ţineau în biserică, în şcoală sau chiar în casele unora dintre coriştii mai înstăriţi. Tot dintre săteni apăreau, fără nici un fel de „ştiinţă a notelor”, şi „primii conducători de cor”. Pe măsură ce corul se făcea cunoscut în sat şi în satele învecinate, cu prilejul unor petreceri, exemplul era urmat, imitat, iar „conducătorul” acelei înjghebări corale era solicitat să ajute şi în sate învecinate la înfiinţarea şi organizarea unor asemenea formaţii.
Prima formă de instituţionalizare a unor astfel de coruri săteşti s-a produs în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin „includerea” lor în aşa-zisele reuniuni de cântări, în cazul Lugojului, mai întâi, prin „Reuniunea română de cântări şi muzică”. Aşadar, instituţionalizarea acestor forme incipiente, primitive ale mişcării corale bănăţene s-a produs, sub influenţă urbană, în afara tradiţiei culturii corale folclorice specifice mediului rural. De la micile grupuri de cântăreţi, fie „lumeşti”, fie bisericeşti şi până la cor n-a fost decât un pas.
Acum, peste ani, oameni din Dudeștii Noi, cu dragoste de tradițiile bănățene seculare, au decis să reînvie mișcarea corală bănățeană, aducând laolaltă, an de an, membrii corurilor din Banat, într-un festival realizat în premieră în timpurile moderne. Pentru efortul lor, organizatorii merită nu numai felicitări, ci și aprecierea unanimă a tuturor celor care mai cred în valorile spirituale bănățene.
Casa de Cultură din Dudeştii Noi a fost gazda unei noi iniţiative extraordinare a Primăriei şi Consiliului Local Dudeştii Noi, în mod special a primarului Alin Nica, a Casei de Cultură din comună şi a inimosului om de cultură bănăţean Ciprian Cipu. După ce au iniţiat, în aceeaşi formulă, un festival, „Hora”, dedicat ansamblurilor de dansuri, de data aceasta s-a organizat un festival la care au participat doar formaţii corale. Duminică, 20 septembrie, a avut loc prima ediţie a manifestării – una la care toate corurile participante au fost câştigătoare.
A fost o manifestare de o înaltă ţinută culturală, cu invitaţi din Banatul Sârbesc, de la Torac şi Uzdin, din Arad şi Caraş-Severin, dar şi din Timiş. Zece formaţii corale au urcat pe scenă în cadrul evenimentului, care s-a dorit a fi un prim pas spre constituirea unui festival puternic pentru viitor.
De altfel, acest lucru l-a subliniat şi primarul Alin Nica, în cuvântul de bun venit, adresat participanţilor. „Iniţiativa acestei reuniuni corale ne-a venit după ce am participat la mai multe întâlniri şi am constatat că un există un festival-concurs pentru grupuri corale, o întâlnire din care să învăţăm, dar şi să concurăm între noi.
Înainte de începerea spectacolului, am avut o întâlnire cu dirijorii şi reprezentanţii corurilor participante, pentru a pune la punct festivalul de anul viitor. Am avut o discuţie constructivă şi cred că anul viitor vom avea o adevărată sărbătoare a mişcării corale din Banat. Le urez succes tuturor participanţilor şi îi îndemn să nu lase deoparte această adevărată meserie – de a fi membru al corului comunităţii din care fac parte”.
Cele zece formaţii participante la prima ediţie a „Rapsodiilor neamului” au fost considerate drept membre fondatoare ale festivalului.
Primii care au urcat pe scena Casei de Cultură din Dudeştii Noi au fost componenţii Corului Bisericii Ortodoxe „Sfântul Dimitrie”, gazdele manifestării. Au urmat apoi fetele de la grupul vocal „Sânzienele”, al Centrului de Cultură din Arad, care au făcut un spectacol extraordinar, gustat din plin de celelalte coruri prezente în sală. Pentru că, trebuie să spunem, fiind o „ediţie-pilot”, un fel de schimb de experienţă, participanţii au putut urmării din sală evoluţia celorlalte coruri.
După frumoasele sânziene a urmat Corul „Armonia”, al Parohiei Ortodoxe Române din Bocşa Română, care a sărbătorit, recent, 140 de ani de activitate neîntreruptă.
Din comuna Giroc a venit la Dudeştii Noi Corala „Giroceana”, una dintre cele mai apreciate formaţii de acest gen din judeţul nostru.
Dintre oaspeţii veniţi din Serbia primii au urcat pe scenă componenţii Corului „Doina”, al Casei de Cultură şi al Parohiei Ortodoxe Române din Uzdin.
Cu siguranţă, cele mai multe aplauze le-a adunat Corul „Floris” din Jimbolia, condus cu măiestrie şi profesionalism de maestrul Iosif Todea, dirijorul Corului Filarmonicii „Banatul” din Timişoara. Corul mixt al Asociaţiei pentru Artă şi Cultură Românească „Vichentie Petrovici Bocăluţ” din Torac a urmat apoi să prezinte recitalul său, urmat de grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei” din comuna Zăvoi, Caraş-Severin, şi Corul „Învierea” al Parohiei Ortodoxe Române din Foeni.
Au încheiat spectacolul şi, odată cu recitalul, şi prima ediţie a Festivalului „Rapsodiile neamului”, membrii formaţiei corale a Parohiei Ortodoxe Române din Comloşu Mare. La final, toţi participanţii au intonat, la unison, „La mulţi ani”, în cinstea organizatorilor, dar şi cu mesajul ca acest festival să meargă mai departe şi să devină un punct de reper pentru mişcarea corală din întregul Banat.
Ca amintire a participării la această primă ediţie a „Rapsodiilor neamului”, primarul comunei Dudeştii Noi, Alin Nica, şi directorul festivalului, prof. Ciprian Cipu, au acordat fiecărui cor participant câte o distincţie, alături de un Almanah al ziarului local „Dudeşteanul” şi de un volum de prezentare a localităţii. Să mai spunem că, în ceea ce priveşte repertoriul, acesta a fost deosebit de variat, de la pricesnele bisericeşti, la lucrări ale marilor compozitori români şi bănăţeni
Anton BORBELY
