Lumea literară timișoreană și-a luat rămas bun, luni la prânz, de la cea care a fost scriitoarea Dana Gheorghiu.
Ceremonia de înhumare a fost oficiată de preotul protopop Zaharia Pereș, parohul Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh”, iar la ea au luat parte, alături de Ion Nicolae Anghel, scriitor și editor - soțul Danei Gheorghiu - numeroși oameni de cultură din oraș, scriitori, jurnaliști, foști colaboratori, colegi și prieteni.
În fața îndureratei asistențe, Adrian Dinu Rachieru, profesor universitar, critic literar, eseist și prozator, a evocat personalitatea scriitoarei Dana Gheorghiu și a vorbit despre opera pe care aceasta a creat-o de-a lungul vieții.
Dana Gheorghiu s-a născut la 25 iulie 1949, la Timișoara.
Tot în orașul natal a absolvit liceul și Facultatea de filologie.
A practicat jurnalismul, cu parcimonie, și s-a dedicat scrisului.
A debutat în volumul colectiv Gustul livezii (cu ciclul de povestiri Întoarsă clepsidra – Editura Facla 1985), primit favorabil de critică, apoi a publicat romanul Maja Desnuda (Editura Amarcord, 1997). Au urmat Die Fabruclker (Povestiri din Fabric, Editura Marineasa, 2007), o carte de mare ecou. După aceea, romanele Pesta (Editura Brumar, 2009), Toamna când se bat nucii (Editura Proema, 213 pagini) – poate cea mai profundă apariție editorială a Danei Gheorghiu, dedicată unei boli incurabile, și, în final, volumul Colonada (Editura Mirton 2021, 480 de pagini), dedicat orașului Buziaș, rămas aproape nedifuzat.
A fost primită în Uniunea Scriitorilor în anul 2008.
A colaborat la revistele „Orizont”, „Orient latin“, „Forum studenţesc“, „Luceafărul“, „Arhipelag“, „Semenicul“, „Banat“, „Algoritm literar“, „Gând românesc“, „Sintagme literare“ ş.a.; realizatoare a emisiunii „Interferenţe culturale“ (1995-1997), în cadrul Studioului de radio „Europa Nova“, Timişoara.
A primit Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara şi al revistei „Orizont“ în 1988 și Premiul pentru proză, pe anul 2009, acordat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor.
În urma Danei Gheorghiu rămân lucrări de referință nu doar pentru literatura locală, ci și pentru cea națională, iar lumea literară timișoreană e, de acum, mai săracă.
Odihnească-se în pace!
