Stăvilarul din secolul al XVIII-lea, o parte din istoria capitalei Banatului, pus în valoare
Timișoara este atât un oraș al premierelor, cât și unul cu o bogată istorie. În urmă cu patru ani, în Piața 700 a fost descoperit stăvilarul din perioada imperiului habsburgic – în timpul săpăturilor pentru construirea unei clădiri de birouri. Astăzi, comunitatea poate admira un muzeu mic, dar unic și în aer liber: stăvilarul care era folosit în cadrul sistemului de apărare din jurul Bastionului „Eugeniu”. Omul de afaceri Ovidiu Şandor, proprietarul terenului şi administratorul proiectului, a fost cel care a suportat investiția de peste o jumătate de milion de euro, hotărând accesul liber pentru toți pasionații de istorie, dar și pentru turiști.
Astfel, proiectul de restaurare, punere în valoare și expunere a celor aproximativ 150.000 de piese ce alcătuiesc stăvilarul a revitalizat City Business Centre. A fost amplasată și o mică pasarelă pentru ca vizitatorii să poată admira, de la înălțime, construcția ce avea rolul de evacuare a apei din șanțul de apărare a Cetății. Primele vestigii au fost descoperite în 2011, iar în 2014 – stăvilarul, construit din cărămidă, dale de piatră şi pavat cu lemn.
Micul muzeu poate fi asemănat cu un puzzle uriaș, demontat și reconstituit. În 2013, specialiștii au analizat mai multe propuneri pentru a pune în valoare descoperirea arheologică și au hotărât ca ecluza să fie păstrată, dar mutată, tot în acea zonă. Astfel, au existat timișoreni care au protestat cu mesaje precum: „Salvați ecluza Timișoarei, este unică în Europa!”, „Respectați istoria și cultura Timișoarei” și „Nu vindeți istoria Timișoarei pe arginți”.
Vestigiile arheologice din Piața Libertății și... gunoaiele
Încet, dar sigur, vestigiile arheologice din Piața Libertății au devenit locul porumbeilor, sticlelor de bere, chiștoacelor de țigară și nu numai. Firma CORINT SRL – asociată cu GENERAL GAME SRL – a câștigat licitația privind punerea în valoare a descoperirilor ce amintesc de o parte din istoria urbei de pe Bega, inclusiv cele din Piața Sfântul Gheorghe. Contractul este de 6,9 milioane de lei, fără TVA. Durata de execuţie este de opt luni, două pentru proiectare şi şase pentru finalizarea proiectului. Municipalitatea va pierde fondurile europene dacă lucrările nu vor fi terminate până la sfârșitul anului, însă edilul Nicolae Robu este încrezător.
„Evident că licitaţia a durat mai mult decât ar fi fost normal să dureze. Când e vorba de fonduri europene, trebuie să facem cu toţii eforturi. O să avem grijă să fie gata până la sfârşitul acestui an. Aşa au fost estimate termenele de către specialiştii care au făcut caietul de sarcini, să ne ducă până în 2016, dar noi vom cere firmelor să se concentreze şi să finalizeze în timp util, încât să terminăm acest proiect”, declara, în urmă cu două luni, primarul Timișoarei.
La sfârșitul lui iulie, edilul-șef transmitea că „nu am nicio înștiințare oficială”. Asta deși mai erau aproximativ două săptămâni până la prezentarea oficială a soluției pentru proiect. Unda verde va veni din partea unei comisii a Ministerului Culturii. Primarul Robu nu este de acord ca vestigiile să se lase descoperite pentru că, în viziunea sa, va apărea mereu o groapă de gunoi. Iată că acest lucru s-a și întâmplat, deși proiectul este la prima fază.
Totuși, arhitectul Vlad Gaivoronschi, președintele Ordinului Arhitecților Români – filiala Timiș, a spus că „îmi este foarte neclar ce va fi cu vestigiile arheologice. (...) La City Business Center a fost un motor privat extrem de atent, foarte minuţios, ce a urmărit proiectul. Sigur, şi de către noi şi nu numai. Mă întreb dacă la Primărie lucrurile se pot petrece la fel. Sper să rămână în proiect aceiaşi arhitecţi care au lucrat și până acum pe centrul istoric. Este foarte dificil să vină alţii, cu alte păreri. În Piaţa Libertăţii aş încerca următoarea soluţie: marcarea urmelor. Sunt exemple în toată Europa şi nu numai. Ai nişte vestigii, le poţi lăsa la păstrare, pe principiul reversibilităţii. Tu arăţi pe caldarâm urma lor. Am înţeles că nu, că se doreşte neapărat – şi de către Ministerul Culturii – acoperirea lor cu sticlă. Sunt riscuri. Am văzut aşa ceva în Zadar (Croaţia). În unele zone, neventilate suficient, a apărut condens și tot efectul a fost compromis. Trebuie cu mare atenţie proiectat şi executat, să se ţină cont de detalii”.
Alexandru Virgil STOICA
