Sorin Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș, pune punct final disputei cu Primăria Timișoara privind pasarela pietonală de la Parcul Copiilor, închisă de aproape trei ani din motive de siguranță.
„Îmi e foarte greu să aleg între epitete, cred că rămân la ipocrizie. Căci despre ipocrizie este vorba. Și despre incapacitatea de a recunoaște că ai greșit (e o postare mai lungă, varianta scurtă e că DJC are dreptate, iar PMT nu)”, își începe postarea de pe Facebook Sorin Predescu. Directorul precizează că nu el a decis să facă public un subiect tehnic, care trebuia să rămână inter-instituțional, dar spune că oamenii primăriei fie n-au citit regulamentul de navigație pe Bega, fie au mințit cu intenție.
În continuare, este relatată pas cu pas întreaga istorie: „Povestea pasarelei a fost pornită de atenționarea pe care Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a trimis-o către Primăria Municipiului Timișoara cum că aceasta este degradată și trebuie reparată. De fapt, multiple atenționări. Într-un sfârșit primăria face o expertiză tehnică de rezistență care spune că pasarela ar trebui demolată și construită alta. Foarte bine. În 2021 la Comisia Zonală de Monumente Istorice apare un proiect de SF (studiu de fezabilitate). Paranteză – CZMI 12 este o comisie formată din specialiști pe monumente istorice și cei patru arhitecți șefi de județe care propun avizarea (sau nu) a proiectelor din zonele istorice. În studiul de fezabilitate al pasarelei a apărut un pod mult mai înalt decât am anticipat, conform unui certificat de urbanism emis de Primăria Timișoara care spune că înălțimea minimă a pasarelei trebuie să fie de minim 5 (cinci) metri. Fosta pasarelă avea 3,5 metri. Este o diferență importantă, Podul Decebal (Neptun) are 3 metri iar Michelangelo 2,6 metri de la luciul apei. La întrebarea din comisie adresată PMT de ce pasarela proiectată e atât de înaltă s-a răspuns că s-au schimbat normativele (respectiv regulamentul canalului navigabil Bega) și că de acum înainte aceasta e înălțimea standard a podurilor de pe canalul Bega. Am luat de bună informația, am plecat de la premisa de competență. CZMI a aprobat studiul de fezabilitate, următoarea etapă fiind avizarea la proiectul definitiv. Până la proiectul tehnic al pasarelei (PTH) a apărut în comisie o nouă documentație, o altă pasarelă în apropiere, podul ISHO, care era semnificativ mai jos. Văzând că există un precedent, comisia a cerut Primăriei Timișoara să încerce să coboare și pasarela de la Parcul Copiilor. Aici e indolența: pentru că plătiseră deja proiectul nu au dorit să îl mai modifice, deși, evident prin precedent, pasarela îndrăgostiților putea fi coborâtă. Simt nevoia să întreup firul epic ca să se înțeleagă de ce un pod cu doi metri mai înalt e disfuncțional. Ca să urci de pe mal pe pasarela îndrăgostiților (cea existentă) este nevoie de trei trepte, cea propusă are un etaj de scări și rampe pe fiecare parte. Reiau. Primăria Timișoara a depus proiectul pasarelei fără a modifica nimic din aspect și înălțime, clamând că au încercat să obțină o derogare de la Ministerul Transporturilor, dar că au fost refuzați. De fapt răspunsul a fost să se respecte regulamentul de navigație pe Bega O.M.T.I.C 1817/2020, pe care Primăria Timișoara l-a invocat ca argument în păstrarea înălțimii de 5 metri a pasarelei. De data asta n-am mai plecat de la premiza de competență a PMT și am citit acest regulament de navigație care prevede că între km 115+600 (podul Mihai Viteazu) și km 118+350 (hidrocentrală) înălțimea de navigație este de 3 (trei) metri, ceea ce este și logic. În consecință pasarela nouă ar trebui să fie cam la fel de înaltă ca cea veche, mai suplă, mai funcțională, mai ieftină. Și de aici este despre cum acoperim cu zgomot eșecul de proiectare și lipsa de bun simț. La solicitarea noastră de aducere a pasarelei la normalitatea funcțională Primăria Municipiului Timisoara a ales să-i acuze pe paginile instituționale pe membrii comisiei zonale de monumente istorice, pe angajații Direcției Județene pentru Cultură, pe mine de imixtiuni politice, blocaje, rea voință, supunându-ne oprobiului public, îndemnând locuitorii orașului să facă presiuni pentru ca actualul proiect să fie avizat. Citez: „ca să știe cetățenii cu cine au de a face!”. Nu eu am decis să fac public acest subiect care este tehnic și trebuia să rămănă inter-instituțional. Primăria minte când spune că acest proiect nu poate fi modificat și a greșit grav încă de la emiterea certificatului de urbanism. Fie n-au citit regulamentul de navigație pe Bega, fie au mințit cu intenție. Dacă până la urmă acest proiect va fi realizat în această formă va fi mai scump, mai nefuncțional, mai urât. Și da, pretind scuze pentru campania de shaming făcută de comunicatorii Primăriei Timișoara la adresa funcționarilor DJC și a membrilor CZMI, care nu merită asta, mai ales că au dreptate”.
