La finalul ședinței în plen a CJT de miercuri, conducerea instituției a prezentat situația de la Deponeul de deșeuri nepericuloase (așa se numește oficial) de la Ghizela. Reprezentantul Compartimentului de mediu al CJT, Cătălin Sfarghiu, le-a prezentat consilierilor județeni și tuturor celor prezenți imagini de la deponeu, unele datând din 2020.
Președintele CJT, Alfred Simonis, a declarat, referitor la Deponeul de la Ghizela: „Nu trebuie să fii expert ca să înțelegi că acolo e o bombă de mediu. Îți spun niște oameni care sunt specialiști că sunt 220.000 de metri cubi de levigat în celulă. Ce înseamnă pentru solul, pentru pânza freatică a Timișului, în vecinătatea Begăi și a Timişului? Nu vreau să trag eu concluzii ce s-ar întâmpla dacă s-ar rupe membrana sau dacă ar pleca dealul la vale. În acest moment vă pot spune că, din punct de vedere științific, este dovedit că în deponeul Consilului Judeețan de la Ghizela cantitatea este mai mare decât cea pe care o avem în autorizația de mediu. S-a depășit gradul de umplere a deponeului”.
Motivul pentru care nu s-a început construirea unei noi celule pentru depozitarea deșeurilor este că „Legea ne obliga să nu începem construirea unei noi celule până nu avem un grad de umplere de 75% în celula existentă. Deși cantitatea de deșeuri, capacitatea gropii, era pe la 95% în noiembrie anul trecut, operatorul ne raporta întotdeauna sub 70%. Va trebui să închidem Celula 2 și în condițiile de față nu putem să închidem această celulă, până nu extragem sutele de mii de tone de levigat, de material lichid, care se află astăzi în corpul celulei”.
Levigatul este lichidul generat prin intermediul infiltrării apei pluviale prin deșeurile solide depozitate facilitând transferul contaminanților din faza solidă în faza lichida și prin degradarea deșeurilor. Levigatul apare astfel la baza depozitelor de deșeuri, fiind recunoscut prin culoarea specifică maroniu-gălbuie. Levigatul duce, prin infiltrare, la poluarea apei subterane, în speță a freaticului superficial, și a apelor de suprafață în care deversează. În cazul de față, spune președintele CJT: „Sutele de mii de tone de substanță, material chimic, injectat într-un fel sau altul în râurile din județul Timiș, în canalul Bega, în râul Timiș, înseamnă o bombă ecologică cu consecințe pe care nu sunt expert să vi le spun, dar probabil că ani de zile de acum înainte vom avea o problemă cu apa potabilă dacă așa ceva s-ar întâmpla”.
Soluția propusă la nivelul CJT este de înființare a unei firme proprii care va administra deponeul de la Ghizela. Aceasta se numește Eco Serv Timiș SRL și are ca asociați Consiliul Judeețan Timiș și Consiliul Local al comunei Ghizela.
Deponeul de la Ghizela a fost deschis în 2011, având o perioadă de viaţă estimată de 41 ani, cu cinci celule de depozitare.
