Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, la Timişoara: „România este primul stat care a aplicat Convenţia-Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale ale Consiliului Europei, pe 29 aprilie 1995”
Cu ocazia deschiderii conferinţei cu tema „Minoritățile etnice în Europa – provocări și perspective”, Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a fost prezent la Timişoara, alături de alte oficialități importante ale statului român și german. Evenimentul a avut loc în perioada 8-10 iulie 2015, la Casa „Adam Müller-Guttenbrunn”, fiind organizat de Forumul Democrat al Germanilor din România, Ambasada Republicii Federale Germane la Bucureşti şi reprezentanţa din România a Fundaţiei „Konrad Adenauer Stiftung”. Pe 8 iulie, timișorenii au participat la vernisajul expoziţiei „Minoritatea germană din România – Trecut şi prezent în Europa unită”, pe care Werner Hans Lauk, ambasadorul Republicii Federale Germane în România, a considerat-o „un proiect uriaş ce trebuie să acopere o perioadă de mai bine de 850 de ani şi diverse spaţii geografice”. După declarații, oficialitățile au depus coroane de flori la Monumentul Deportaților în fosta U.R.S.S.
Conform spuselor ministrului Afacerilor Externe, România este primul stat ce a aplicat, pe 29 aprilie 1995, Convenţia-Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale ale Consiliului Europei. Se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea principalului instrument cu privire la drepturilor lor. Protejarea identităţii specifice (culturală, lingvistică, etnică sau religioasă) a persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi asigurarea convieţuirii armonioase sunt doar câteva dintre aspectele scopului politicilor din acest domeniu.
La deschiderea oficială au fost prezenţi preşedintele CJT, Titu Bojin, prefectul Eugen Dogariu, Sven-Joachim Irmer (directorul reprezentanţei Fundaţiei „Konrad Adenauer Stiftung” din România şi Republica Moldova), dr. Paul-Jürgen Porr (preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România), Hartmut Koschyk (membu al Parlamentului Federal German, CSU, însărcinat al Guvernului Federal German pentru probelemele repatriaților germani și ale minorităților naționale), George Ciamba (secretar de stat, MAE) și nu numai.
Oficialitățile au asigurat că cele două state membre ale U.E. vor continua procesul de consolidare, minoritățile naționale având un rol foarte important într-o societate democratică.
Din spuselor ministrului Bogdan Aurescu, Convenția-Cadru influenţează măsurile pe care statele trebuie să le ia în scopul protejării existenţei minorităţilor naţionale pe teritoriile lor, asigură diversitatea culturală la nivelul societăţilor din care fac parte şi integrarea acestora în societate. De asemenea, instrumentul subliniază dimensiunea politică, naţională, în materie de asigurare a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţile naţionale, ca parte a drepturilor fundamentale ale omului, cu respectarea principiilor dreptului international. Nu în ultimul rând, Convenția-Cadru consacră dimensiunea individuală a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale, comisiile statelor vizând protejarea şi promovarea dreptului individului care se autoidentifică ca aparţinând unei minorităţi naţionale, etnice, lingvistice, culturale, religioase.
Werner Hans Lauk – ambasadorul Republicii Federale Germane în România
„Organizarea unei expoziţii dedicate minorităţii germane din România este un proiect uriaş: trebuie să acopere o perioadă de mai bine de 850 de ani şi diverse spaţii geografice. Trebuie să zugrăvească mediile de viaţă ale minorităţii germane şi felul în care aceasta a evoluat de-a lungul veacurilor, în special de la începutul secolului al XX-lea, caracterizat prin dramatice transformări. Trebuie, cu precădere, să se constituie într-o mărturie cu privire la bogata istorie a acestei minorităţi: saşi transilvăneni, şvabi bănăţeni, şvabi sătmăreni, landleri, germani din Banatul montan, germani din sudul şi estul României (germani din regiunea extra-carpatică), zipseri, germani din Bucovina şi Dobrogea au venit din cele mai variate regiuni germanofone şi în epoci diferite, întemeind aşezări pe teritoriul României de astăzi. Această expoziţie nu este totuşi doar o mărturie a trecutului: importanţa minorităţii germane pentru România, dar şi pentru Germania, rămâne considerabilă, chiar dacă numeric aceasta s-a redus. Minoritatea germană este astăzi o componentă activă a vieţii politice şi sociale în întreaga Românie. Nu doar că a reuşit să îşi păstreze, de-a lungul secolelor, identitatea culturală, ci a lăsat întreaga ţară să beneficieze de moştenirea sa culturală. Iar respectul de care se bucură din partea populaţiei majoritare este mare. Acest aspect este confirmat de cererea imensă de oferte culturale şi educaţionale germane. Noi, germanii din România, suntem într-o situaţie fericită, pentru că beneficiem atât de sprijinul Guvernului german, cât şi al celui român. În aceste vremuri dificile, apreciem în mod deosebit că ţările noastre, în calitatea lor de membre ale Uniunii Europene, aparţin unei societăți în care sunt recunoscute valori precum democraţia, libertatea, statul de drept şi convenţia minorităţilor. Implementarea cu succes a învăţământului dual este doar una dintre realizările noastre. Îi rog pe oaspeţii de onoare ca, după deschiderea expoziţiei, să se înregistreze în Cartea de aur a Forumului Democrat German”.
Dr. Paul Jürger-Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România
„Expoziția a fost vernisată prima dată la Sibiu cu ocazia jubileului de 25 de ani a Forumului Democrat al Germanilor din România. Apoi, la întâlnirea saşilor în Germania. A fost clădită sub forma unei expoziţii itinerante atât în România, cât şi în Germania. După Sibiu, a putut fi vizionată la Satu Mare şi nu întâmplător este deschisă astăzi la Timişoara. Scopul este de a informa majoritatea română despre diferitele aspecte istorice şi neistorice referitoare la minoritatea noastră, precum şi de a completa informaţii cunoscute. Astăzi, minoritatea noastră a scăzut foarte mult, la mai puţin de 40.000 de persoane, dar realizăm funcţia de catalizator. Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte este un exemplu”.
Bogdan Aurescu, ministrul român al Afacerilor Externe
„Diversitatea culturală reprezintă un factor de îmbogăţire a fiecărei societăţi. Potrivit Convenţiei-Cadru, o societate pluralistă şi cu adevărat democratică este nu doar cea care respectă drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale, ci şi cea care creează condiţiile pentru exprimarea, păstrarea şi dezvoltarea acestei identităţi. Astfel, sunt asigurate condiţiile menţinerii şi dezvoltării societăţilor multiculturale. Pluralitatea, ca expresie a dialogului între comunităţi cu valori culturale diferite, contribuie fără îndoială la definirea unui spaţiu de convieţuire paşnică. Se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Convenţiei-Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale ale Consiliului Europei, principalul instrument cu privire la drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Diplomaţia română a contribuit substanțial la negocierea Convenţiei-Cadru, având în vedere interesul ţării pentru 20 de minorităţi naţionale, iar politicile sale de protecţie, definite încă din anii '90, au fost croite urmând filosofia Convenţiei. Astfel, politicile contribuie la crearea unor societăţi tolerante. Minoritatea germană continuă să fie percepută şi respectată de ambele state ca punte de legătură culturală şi politică. Îmi doresc ca minoritatea germană din România să constituie şi în viitor, aşa cum a făcut-o timp de secole, o solidă punte de legătură între Germania şi România. Prin urmare, putem spune că țara noastră a reuşit să creeze un veritabil model intercultural de interacţiune între majoritate şi minoritate. Punem în valoarea diversitatea culturală, sigur că trebuie perfecţionat, dar care depăşeşte standardele europene în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. Este un model care sprijină nu doar protecţia lor, ci şi implicarea în viaţa publică, în luarea deciziilor cu privire şi la societatea română, în ansamblul său. Putem spune că acesta este sensul manifestării şi am dorit să fiu prezent aici pentru că trebuie subliniată contribuţia pe care minoritatea germană a avut-o în istoria societăţii româneşti, alături de contribuţiile altor minorităţi naţionale. MAE şi-a propus ca, în acest an, să sărbătorească, împreună cu câteva dintre minorităţile naţionale din România, acest model. Este important să vorbim despre el”.
Alexandru Virgil STOICA
