Actualitate

A doua ediție a Festivalului-concurs euroregional „Hora”, rezervat grupurilor mixte de dansatori, dansuri de fete și dansuri bărbătești, s-a desfășurat la Dudeștii Noi, duminică, 28 iunie.
Organizatori ai festivalului au fost Primăria și Consiliul Local ale comunei Dudeștii Noi și Consiliul Județean Timiș, prin CCAJ Timiș. Referentul cultural al evenimentului a fost Daniela Butariu, iar director – Ciprian Cipu.
Manifestarea a debutat cu o paradă a portului popular, la care au participat toate formațiile înscrise în concurs și care a fost deschisă de Victor Enache, locuitor al comunei Dudeștii Noi, care a venit îmbrăcat într-un costum popular armânesc vechi de o sută de ani.
Alaiul s-a îndreptat spre Casa de Cultură, în acordurile Fanfarei „Pro Amicitia” din Timișoara. În holul așezământului au fost organizate expoziții de costume populare, ceramică și icoane pe sticlă realizate de Cercul de pictură de la Școala Gimnazială din Dudeștii Noi.

Invitatul special al ediției din acest an a festivalului a fost cunoscutul interpret de muzică populară bănățeană Traian Jurchela, iar prezentatoare a fost Felicia Stoian, realizatoare de emisiuni folclorice la TVR 3 și TVR Timișoara. De asemenea, au mai susținut recitaluri Corul mixt din Dudeștii Noi și solistul Mladin Anghelescu.
Au concurat pentru premiile puse în joc: Ansamblul „Dudeșteana” din Dudeștii Noi, premiat la Festivalul-concurs „Lada cu zestre” ediția a IX-a 2015, Grupul de dansatori „Doina” al românilor din Uzdin, Serbia, Ansamblul „Armenișana” din Armeniș, județul Caraș-Severin, Ansamblul „Arădeana” din Arad, Ansamblul „Junii Biledului” din Biled, Ansamblul „Checeana” din Checea, Ansamblul de fete „Flori de iasomie” din Șag, Ansamblul „Muguri de tezaur” din Periam, Ansamblul „Pesăceana” din Pesac, Ansamblul Căminului Cultural din Pișchia, Ansamblul Căminului Cultural din Becicherecu Mic, Ansamblul de sorocari din Alioș, Ansamblul Căminului Culural din Sâmpetru Mare, Ansamblul „Moșnițana” din Moșnița Nouă, Ansamblul de dansuri al muzeului din Caransebeș, Ansamblul de dansuri al Casei de Cultură a Municipiului Caransebeș.

Cuvântul de deschidere a manifestării i-a aparținut lui Alin-Adrian Nica, primarul comunei gazdă. „Vă mulțumesc pentru că participați, din nou, la Festivalul «Hora». Au răspuns invitației noastre mai mult de 15 ansambluri și ar fi trebuit să facem chiar o preselecție înainte pentru a ne încadra în spațiul Casei de Cultură. Promit că anul viitor, dacă ne ajută și Dumnezeu, și bugetul local, vom face acest festival cu un număr mult mai mare de concurenți, într-o altă locație pe care o pregătim și o amenajăm începând de anul acesta. Dacă lucrăm cum trebuie, la anul viitor vor fi o scenă și un platou mult mai mare pentru festival. Pe mine m-a surprins în mod plăcut amplitudinea pe care această inițiativă a noastră a luat-o, prin numărul mare de participanți. Este singurul festival de acest gen din Timiș, cel puțin. Pentru a-l realiza, m-am înconjurat de oameni de valoare, cum este domnul Ciprian Cipu, cum este doamna Mariana Dudău, coordonatoarea Ansamblului local «Dudeșteana». Vă doresc succes tuturor și să ne vedem și în anii care vor veni”.

Răzvan Hrenoschi, șeful Serviciului relații publice din cadrul Consiliului Județean Timiș, a spus că un asemenea concurs s-a organizat la Timișoara în anul 1967, la Şcoala generală nr.1, el fiind dansator în formaţie, iar Ciprian Cipu – instructor.
Juriul, care a avut o misiune dificilă în a stabili câștigătorii, datorită valorii ridicate a prestațiilor tuturor ansamblurilor prezente, a fost alcătuit din Tomiţă Frenţescu – preşedintele juriului, Nicolae Stănescu, Maria Dudău, Ciprian Cipu, Răzvan Hrenoschi și Felicia Stoian. Criteriile urmărite au fost prezentate de domnul Ciprian Cipu, cel care a spus că s-au avut în vedere autenticitatea costumelor, compoziţia coregrafică, desfăşurarea scenică, jocurile reprezentative şi dacă muzica este din zona reprezentată de ansambluri.

Festivalul-concurs s-a încheiat cu spectacolul de Gală în cadrul căruia au fost premiați câștigătorii. Diplome au fost acordate tuturor participanților, iar laureați au fost: Premii Speciale – Ansamblul din Uzdin, Serbia și Ansamblul „Muguri de tezaur” din Periam; Trofeul „Pilu Petru Gugulanu” – Ansamblul Căminului Cultural din Pișchia; Trofeul „Emilian Dumitru” – Ansamblul „Arădeanca” din Arad; Trofeul „Ionel Marcu” – Ansamblul „Armenişana” din Armeniş; Marele premiu, pentru al doilea an consecutiv, a revenit Ansamblului „Zestrea Gugulanilor” din Caransebeş.
Trofeele au fost realizate de către artistul plastic local Florin Ivănescu simbolizând hora și dudul, într-o îngemănare de simboluri ale comunei Dudeștii Noi.

Păreri după încheierea celei de-a doua ediții a Festivalului „Hora”

Alin-Adrian Nica, primarul comunei Dudeștii Noi
„Față de anul trecut, festivalul a crescut în calitate, iar acest lucru este valabil pentru toate formațiile participante. De aici și misiunea juriului, care a fost mult mai grea. Chiar și așa, câștigătorii de anul trecut și-au reconfirmat valoarea, iar formațiile de pe locurile următoare au avut prestații relativ egale.
Au fost acordate trofee pe același palier de valoare, pentru a nu crea controverse. Ținând cont de varietatea etnografică și geografică a fiecărei formații în parte, a fost greu să faci diferențe. Am avut concurenți din Arad, Serbia sau Caraș Severin, iar în aceste cazuri tematica etnografică și folclorică a fost diferită.
Festivalul «Hora» devine un punct de referință în peisajul tradițiilor etnografice și folclorice din Banat, fiind singurul de acest gen din regiune. Nu există alte festivaluri de coregrafie, cu atât mai mult scopul manifestării noastre fiind de a stimula conservarea și promovarea tradiiților folclorice prin dans. De asemenea, festivalul dorește să pună comuna Dudeștii Noi pe harta celor mai active din punct de vedere cultural unități administrativ-teritoriale din regiunea noastră”.

Răzvan Hrenoschi, șeful Serviciului relații publice din cadrul Consiliului Județean Timiș
 „E o creștere calitativă a formaților care s-au prezentat în acest concurs. Practic, este o demonstrație de cântec și joc din zonele lor (Arad, Caraș Severin, Armeniș, de exemplu). De asemenea, formațiile ce s-au remarcat la Festivalul «Lada cu zestre» au arătat că pot să participe la asemenea concursuri. Anul acesta, festivalul de la Dudeștii Noi a crescut și numeric, dar și valoric. Felicit Consiliul Local Dudeștii Noi și pe primarul Alin Nica pentru că au organizat festivalul și vor să-l transforme într-o tradiție”.

Nicolae Stănescu, maestru coregraf al Ansamblului Profesionist „Banatul” din Timișoara
„Cea de-a doua ediție a Festivalului «Hora», față de anul trecut, a crescut ca număr de participanți și calitate. A fost, de asemenea, mult mai bine organizat. Felicitări pentru cei care se ocupă de acest minutat festival, pentru că el va avea o influență deosebită asupra formaților existente în Banatul nostru de munte, de câmpie și al județenelor învecinate. La modul plăcut, m-au surprins toate formațiile. Un lucru deosebit a fost prezența formațiilor venite de la vecinii și prietenii noștri din Serbia. Caraș Severinul s-a prezentat bine, la fel și Aradul, și Timișul. Acest festival va avea un cuvânt hotărâtor în ceea ce privește autenticitatea și zestrea noastră, pe care le trudim să le menținem în atenția tineretului de astăzi, dornic de a învăța jocuri adevărate din toate zonele etno-folclorice ale Banatului și ale țării”.

Tomiţă Frenţescu, directorul artistic al Casei de Cultură a Municipiului și al Ansamblului Folcloric „Timișul”
„Sunt pentru a doua oară membru al juriului și pot spune că, atât calitativ, cât și numeric este în creștere față de prima ediție. La modul general, a fost și mai bine organizat. Am fost surprins de calitatea formației din Arad, de Ansamblul din Pișchia și de „Armenișana” din Armeniș. Pe viitor, cred că ar fi bine să avem reprezentanți din Hunedoara și din Ungaria”.

Maria Dudău, instructor al Ansamblului „Dudeșteana”
„Ediția din acest an mi s-a părut mult mai bună. Partea mea de jurizare a vizat îmbrăcămintea interpreților, iar portul se îmbunătățește pe zi ce trece. Noi sperăm să avem cât mai multe ediții și tot timpul mai bune. Ansamblul „Zestrea Gugulanilor” din  Caransebeș, cel din Armeniș, Arad și sârbii – sunt trupe care vin cu costumele lor, nu le au stilizate, sunt autentice. Le-aș recomanda tuturor participanților dansuri cât mai simple și cât mai autentice. Nu trebuie să facă dansuri complicate ca să fie frumoși”.
 
Ciprian Cipu, directorul Festivalului „Hora”
„Comparativ, s-a constatat o calitate îmbunătățită față de anul trecut, un repertoriu mult mai variat, o costumație mult mai adecvată și un entuziasm mai mare. În acest an, am avut și formații de fete și băieți, limitate ca număr, pe lângă grupurile mixte. Ceea ce este important – au apărut unele jocuri noi. Acest lucru presupune interesul coregrafului de a aduce material nou, nu unul copiat sau din alte zone. Trebuie să insistăm cu acest lucru și când fondurile vor fi mai generoase, să dăm premii și pentru folclor autentic. Pe viitor, interesul nostru este să aducem și formația română din Ungaria și cel puțin județele din vest, să intre și ardelenii în joc. Cred că spectacolul ar fi mult mai dinamic, ar fi o multitudine de creații coregrafice. Important ca acest festival să fie și un schimb de experiență. Și dacă vedem și ceva ce nu ne place, și atunci învățăm ceva.
Formațiile au ajuns într-un anumit stadiu tehnic de pregătire sensibil egal. Profitând de ocazie, trebuie să cinstești și oamenii care au muncit. Am decis să decernăm aceste premii ca pe un mijloc de emulație, nu de discordie între formații, și de respect, în același timp, pentru marii coregrafi, în special din Timiș, cum este Ionel Marcu, cel mai mare coregraf al Banatului, care a pus bazele coregrafiei profesioniste de aici, Emilian Dumitru și Pilu Petru Gugulanu, un coregraf  vestit din zona Banatului de munte, dar care a muncit în Timișoara la formații studențiilor, ale consiliului popular, dar și la Școala de Arte Populare, la catedra de coregrafie”.

Felicia Stoian, realizator TVR
 „Îi felicit pe organizatori, mai ales că este o perioadă tulbure în care trăim. Ni s-a aprins sufletul pentru cultură. În aceste vremuri grele, cultura ne ajută. Avem o creștere valorică. Costumele au fost decisive, competiția fiind foarte strânsă între ansambluri. Sunt convinsă că juriul s-a uitat la fiecare detaliu și este un lucru bun. Astfel, creștem în valoare. Cu toate că finanțările nu sunt foarte mari, festivalurile sunt de calitate”.
Petru Vasile TOMOIAGĂ