Colecție de infracțiuni
Mihail Vlasov, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare
Fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) Mihail Vlasov a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, de instanţa supremă, decizia fiind definitivă.
În acest dosar, Vlasov a fost condamnat, în 27 februarie, de Curtea de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare, decizia fiind contestată atât de el, cât şi de DNA.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a luat, joi, o decizie definitivă în acest dosar.
În 9 aprilie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov, suspendat la acel moment din funcţia de preşedinte al CCIR, pentru trafic de influenţă.
Mihail Vlasov a fost denunţat la DNA de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, de la care ar fi cerut, în 13 martie 2014, un milion de euro. În 18 martie 2014, Vlasov a fost prins în flagrant, într-un restaurant din Bucureşti, după ce a primit de la omul de afaceri 200.000 de euro.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că, în schimbul acestor bani, Vlasov i-ar fi promis omului de afaceri că-şi va folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR învestiţi cu soluţionarea unui dosar în care denunţătorul avea calitatea de pârât-reclamant şi că îi va determina pe aceştia să pronunţe o hotărâre arbitrală favorabilă acestuia.
Dosarul de la Curtea de Arbitraj avea ca obiect pretenţiile formulate de SC Infopressgroup SA, care cerea de la Petroczki şi asociatul lui suma de 15 milioane de lei, precum şi cererea reconvenţională având ca obiect de plată suma de 270.000 de euro, potrivit informaţiilor din dosar.
Într-un alt dosar, Mihail Vlasov este urmărit penal pentru şantaj, în aceeaşi cauză fiind cercetată şi fiica sa, Vanda Vlasov. Mihail Vlasov este acuzat că l-ar fi ameninţat pe preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, spunându-i „că nu este bine ce face” şi că nu ar vrea „să sufere şi copiii altuia”.
„La data de 5 mai 2014, Vlasov Mihail, folosindu-se de un înscris olograf, l-a ameninţat pe preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (Mihai Daraban, n.r.), prin darea în vileag a unei prezumtive fapte de corupţie ce ar fi compromiţătoare pentru acesta, în scopul de a dobândi pentru sine un folos nepatrimonial, constând în evitarea tragerii la răspundere penală pentru faptele penale săvârşite în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, aspecte sesizate de noua conducere a instituţiei organelor de urmărire penală”, arătau procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.
În 15 iunie, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov într-un nou dosar de corupţie, el fiind acuzat că, în 26 februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), i-a cerut unui deputat „să îi susţină interesele”, prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”.
Solicitarea a fost formulată în contextul în care Mihail Vlasov îşi dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit rechizitoriului procurorilor.
În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov Mihail, în calitatea sa de preşedinte al Colegiului de conducere al Camerei Naţionale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.
În cadrul actului de sesizare a instanţei, apare informaţia conform căreia iniţiatorii proiectului vizat de anchetatori au fost: deputatul Aurel Vainer, deputatul Alina Gorghiu, senatorul Klarik Laslo-Attila, deputatul Attila Marko, deputatul Mircea Grosaru şi deputatul Florin Iordache. Gorghiu a dat, pe 16 iunie, declaraţii de martor la DNA în acest dosar.
Consilierul personal al primarului Oprescu rămâne în arest
Solomon Wigler, consilierul personal al primarului Sorin Oprescu, rămâne în arest, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv să respingă contestaţia acestuia la măsura impusă de Tribunalul Bucureşti, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită 204.000 de euro.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a admis cererea de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Solomon Wigler, formulată de procurorii DNA după ce l-au reţinut pe consilierul personal al primarului Capitalei, prins în flagrant în timp ce primea 25.000 de euro.
Această decizie a fost atacată de consilierul lui Oprescu, iar Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia acestuia, măsura fiind definitivă.
Tribunalul Bucureşti a decis, în 4 iunie, arestarea preventivă a lui Solomon Wigler, consilierul personal al primarului Sorin Oprescu, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită 204.000 de euro pentru intervenţii în aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale necesare construirii a trei supermarketuri
În motivarea deciziei de arestare a lui Wigler, judecătorul arăta că acesta a perseverat în încercarea de a obţine foloase materiale prin faptul că lăsa să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din Primăria Capitalei.
„Perioada infracţională (2012-2015) şi frecvenţa actelor materiale demonstrează perseverenţa inculpatului în încercarea de a dobândi foloase materiale prin prezentarea pretinsei influenţe pe care a lăsat să se creadă că o are asupra funcţionarilor din aparatul administrativ al Primarului General al Municipiului Bucureşti şi asupra consilierilor din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi justifică presupunerea rezonabilă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică”, motivează judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti decizia de arestare preventivă a lui Solomon Wigler.
Solomon Wigler a fost suspendat din funcţia de consilier personal al lui Sorin Oprescu, ca urmare a anchetei declanşate de procurorii anticorupţie.
Andrei Chiliman, ridicat de procurorii DNA de pe aeroport
Primarul Secotrului 1, Andrei Chiliman, suspectat de procurorii DNA de fapte de corupţie, s-a întors, joi după-amiază, de la Bruxelles, el fiind ridicat de anchetatori de pe Aeroportul „Henri Coandă”, pentru a fi dus la audieri la DNA Ploieşti. Acesta este vizat de o anchetă a DNA, procurorii anticorupţie făcând percheziţii, joi, la sediul primăriei, surse judiciare afirmând că primarul ar fi suspectat de trafic de influenţă în dosarul în care este cercetat Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.
De asemenea, au avut loc percheziţii la sediul Primăriei Sectorului 1, precum şi la locuinţa primarului şi la locuinţele celorlaţi trei suspecţi în acest dosar.
Numele comun din acest dosar, care face legătura între cazul privind canalizarea de la Comarnic şi activitatea Primăriei Sectorului 1, este al omului de afaceri Gheorghe Boeru, audiat şi reţinut săptămâna trecută de DNA, alături de fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Adrian Semcu.
Conform surselor citate, firma controlată de Boeru, Romair Consulting, ar fi avut contracte şi cu Primăria Sectorului 1 pentru consultanţă în activităţi precum lucrări de asfaltare şi anvelopări de blocuri. Angajaţi ai Primăriei, inclusiv primarul, ar fi cerut 10% din valoarea acestor contracte.
Potrivit surselor judiciare, în acest dosar sunt suspectate, alături de primarul Chiliman, trei persoane cu putere de decizie în Primăria Sectorului 1.
Într-un comunicat de presă transmis joi, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţă că Serviciul Teritorial Ploieşti face cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de corupţie comise în perioada 2006-2015.
Andrei Chiliman este primar al Sectorului 1 Bucureşti din iunie 2004, fiind la al treilea mandat. El a fost şi deputat de Bucureşti timp de două legislaturi: 1996-2000 şi 2000-2004.
Dacă noi nu putem, ne ajută... suedezii
Ambasadoarea Suediei s-a întâlnit cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, după întrevedere pe contul de Facebook al Ambasadei suedeze fiind postată o declaraţie a diplomatei, care spune că sprijină „cu tărie” autorităţile române în determinarea lor de a lupta împotriva corupţiei.
„Guvernul Suediei este un ferm susţinător al transparenţei şi al statului de drept. Este foarte încurajator să vedem profesionalismul şi integritatea de care dau dovada DNA şi personalul acesteia. Sprijinim cu tărie autorităţile române în determinarea acestora de a lupta împotriva corupţiei şi le urăm succes în continuarea muncii importante pe care acestea o desfăşoară”, a declarat ambasadoarea Anneli Lindahl Kenny.
