Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, trage un semnal de alarmă referitor la scăderea numărului de studenți care optează pentru inginerie la nivel național, în pofida cererii mari de pe piața muncii. Această scădere vine într-un moment critic pentru că în prezent în România sunt în derulare numeroase proiecte de construcții și digitalizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar cererea de ingineri va crește, în toate domeniile de interes. În acest context, deficitul de specialiști din domeniul tehnic poate duce la o implementare mai dificilă și de lungă durată a unor proiecte ce trebuie să fie finalizate până în 2027.

„Din păcate sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenților la facultățile de inginerie. Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universități de afară, de scăderea populației școlare, dar și de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităților generaliste. Noi, ca universitate tehnică, am menținut numărul de locuri în ultimii zece ani la același nivel, însă unele universități generaliste care aveau și facultăți de inginerie au redirecționat aceste locuri spre facultăți mai ușoare pentru studenți pentru a nu pierde finanțarea de la Ministerul Educației. În plus, în perioada de după pandemie a crescut și abandonul universitar. Studiile inginerești sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar și de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susține rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan.

Raportul Ministerului Educației analizează numărul total de studenți din perioada 2014-2023, înscriși la universitățile din toată România. În raport putem observa o creștere a numărului celor ce studiază la specializările ce țin de „tehnologiile informației și comunicațiilor” (IT&C), însă această creștere nu compensează scăderea din inginerie. De exemplu, în 2023 erau înscriși la licență 31.160 de studenți la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenți.

„Este o creștere, însă ca număr de absolvenți raportat la cererea din piață este una foarte mică ce nu compensează deloc scăderea din inginerie. Practic am pierdut 11.000 de ingineri și am câștigat doar 4.000 de IT-iști. Din păcate, la nivel preuniversitar a scăzut interesul elevilor pentru materii precum fizică și, parțial, natematică. Inclusiv printre cei ce aleg ingineria observăm că le lipsesc noțiuni și cunoștințe de bază ce ar fi trebuit să le aibă deja la sosirea la facultate. Așa că trebuie lucrat mai mult la nivel preuniversitar la modul de predare, la o mai bună promovare a celor două materii și la o conștientizare a elevilor asupra beneficiilor pe care le au dacă devin absolvenți ai unei facultăți de inginerie. Un pas mic de promovare a domeniului a fost făcut prin noua lege a educației, acordându-se fonduri suplimentare pentru bursele studenților care studiază la programele de studii din aria STEM”, susține Florin Drăgan.

Creșterea nevoii de ingineri pe piața muncii a apărut în ultimii ani deoarece multe companii care în trecut făceau în România doar producție, acum au și departamente de cercetare. De altfel, Planul Național de Redresare și Reziliență are în componență numeroase proiecte de digitalizare și de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va crește și mai mult în viitorul apropiat.

„Atât timp cât companiile multinaționale din industrie se axau strict pe producție în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă. În ultimii ani, numai în vestul țării au fost numeroase companii care și-au mutat parțial diviziile de cercetare din alte țări sau au deschis centre de cercetare în România. Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, așa că au nevoie în continuare de specialiști. Practic din acel moment problema forței de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă. De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european și este nevoie de măsuri rapide și concrete. Există și o comoditate parțială a tinerei generații pentru că își dorește un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piața muncii”, a încheiat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.