În comuna Dudeștii Noi trăiește cea mai numeroasă comunitate de aromâni din Banat. Nu doar numeroși sunt aromânii, ci și foarte activi, mai ales din punct de vedere artistic. Anul 2015 începe, am putea spune, în forță pentru comunitatea armânească din comuna limitrofă Timișoarei, cu lansarea unui volum semnat de Dinu Barbu și intitulat „Armâni și megleniți din Banatul timișan”. Evenimentul va avea loc vineri, 13 februarie, cu începere de la ora 12, la Casa de Cultură din Dudeștii Noi. Pe lângă prezentarea cărții scriitorului, istoricului și jurnalistului Dinu Barbu, va avea loc și lansarea CD-ului cu filmul „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, în regia lui Toma Enache. Întreaga manifestare este organizată de Primăria comunei Dudeștii Noi, Asociația „Vatra dudeșteană” și Consiliul Județean Timiș.
O carte-portet a reprezentanților comunității armânești de ieri și de azi
„Armâni și megleniți din Banatul timișan” este, fără îndoială, o carte cu valoare de document. Rod al muncii asidue a omului de litere Dinu Barbu, care a străbătut Balcanii pentru a-i vedea pe aromâni în locurile în care s-au stabilit, volumul este, pe de-o parte, o carte de restituiri, fiind aduse în prim-plan personalitățile marcante ale secolelor trecute, cât și o carte ce ne aduce în zilele noastre, grație prezentării câtorva nume reprezentative ale comunității armânești din Banat.
Plecând de la citatul lui Petre Țuțea, care spunea că „aromânii sunt români absoluți”, Dinu Barbu face o incursiune în istoria zbuciumată a acestui neam, care a cunoscut atât mărirea, cât și decăderea. De la înfloritorul oraș Moscopole, la pribegie și dezrădăcinare, toate aspectele istoriei aromânilor sunt cuprinse în filele acestei cărți.
Cu toate că au fost supuși vicisitudinilor istoriei, care le-a fost mai mereu potrivnică, aromânii nu au renunțat niciodată la graiul lor, la portul lor, la poveștile strămoșilor, la tradiții și obiceiuri. Și-au adus contribuția, referindu-ne aici la aromânii trăitori în Banat, la îmbogățirea culturii acestor locuri, devenind cetățeni pe care bănățenii și românii, în general, s-au putut mereu baza. Aromânii din Banat trăiesc aici, muncesc aici, își cresc copiii pe meleagurile bănățene, însă amintirile lor sunt legate tot de munții Pindului, de stânele bogate și orașele infloritoare pe care bunicii și străbunicii lor au fost obligați să le părăsească.
Tocmai de aceea, „Armâni și megleniți din Banatul timișan” are în primul rând o valoare istorică și documentară, dincolo de valoarea literară, incontestabilă, dată de condeiul autorului său, Dinu Barbu.
În volumul ce va fi lansat la Dudeștii Noi sunt prezentate personalități de ieri și de azi: Sfântul Ierarh Iosif cel nou de la Partoș, Duca de Cadăr, bancherii Sina de Hodoș și Kizdia, frații Nacu, neamul Mocioni de Foen, Gheorghe Constantin Roja, Gheorghe Ioanovici, Dimitrie Nedelcu, Atanasie Demian, Vasile Șirli, Vasile Todi, neamul lui Șaliu (care l-a dat, printre alții, pe scriitorul Victor Enache), Simionel și Radu Dimeca, neamul Gherganilor, neamul lui Cociu, fârșeroții din Pleașa de Sus (din face fac parte, printre alții, Orlando Trandu, fost fotbalist la Poli Timișoara, și fiul său, Răzvan, de asemenea jucător de fotbal), Aurel Șunda, familia Dogariu (din care face parte și actualul prefect de Timiș, Eugen Dogariu), neamul lui Becali, Ștefan Poța „Meglenitul”, neamul lui Capsali...
O istorie ce se întinde pe șase veacuri
Volumul „Armâni și megleniți din Banatul timișan” se încheie, pe ultima copertă, cu scurte considerații ale unui alt scriitor și jurnalist reprezentativ pentru comunitatea armânească din Banat și din România, Vasile Todi.
„Armânii din Banat sunt aici de 600 de ani. Protectorul ortodocșilor din Banat, Sfântul Iosif de la Partoș, a fost armân, cel care a pictat Catedrala Mitropolitană, Atanasie Demian, a fost armân. Armânii au tradiție în Banat. Nu mai vorbesc de neamul Mocioneștilor. Armânii din Banat privesc lucrurile printr-o prismă europeană, ușor imperială. Care e mult mai ancorată în realitate. Cert este că nu există o gândire unitară a armânilor și totul este supus vitregiilor economice. Armânii încep să devină o prezență folclorică în mijlocul popoarelor în care trăiesc. Din păcate. Dar e greu să asimilezi un neam care de mii de ani își păstrează cultura. Din Banat nu au dispărut prin asimilare, ci prin exod. În 1967 a încpeut un exod masiv spre Dobrogea, iar de acolo spre alte zări. În Macedonia și Albania armânii au drepturi, sunt recunoscuți ca minoritate etnică. În Grecia nu au drepturi. E o mare problemă cu aromânii din Grecia. Cred că lucrurile se vor rezolva atunci când vor înceta luptele interne între armâni. Nicolae Iorga spunea: «Poporul tău nu e acela în care trăiești, ci acela din care crezi că meriți să faci parte». E bine ca armânii să fie lăsați să aleagă”...
Anton BORBELY
