Un portofoliu cu peste 200 de proiecte așteaptă orașul pe de Bega, declară reprezentanții primăriei. Pare un număr uriaș, cu mult potențial, ce ne face să deducem că Timișoara are resurse aproape nelimitate pentru posibilități diverse de dezvoltare. Însă lucrurile nu stau chiar așa. Multe dintre proiecte sunt de o importanță superficială, pentru că există, totuși, un buget local și, desemenea, există și numeroase probleme la care încă nu găsim suficiente resurse pentru a le rezolva. Ar fi de dorit să ne concentrăm pe acestea și să identificăm prioritățile reale ale orașului nostru: spitale, școli, infrastructură, sferă culturală, turism, animale, spații verzi, servicii.
„Această listă este… pe cât de puțini ani putem. La multe nu avem cum să facem estimare, pentru că se fac SF-uri. E obligatoriu să plătim studii înainte, pentru că altfel nu avem șanse, nu putem să aplicăm pe fonduri europene dacă nu avem la baza un SF.”, spune Nicolae Robu.
Din fondurile europene care ne-au stat la dispoziție în perioada 2007-2013, în valoare de 15 milioane de euro, obținute de vechea administrație, s-au început, și pe alocuri finalizat, anumite lucrări de proporții.
Reabilitarea centrului istoric, reabilitare de străzi și parcuri și câteva servicii pentru curățirea aerului (deși mai avem mult de lucru la acest capitol), a transportului în comun, precum și săli de sport. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva proiecte prevăzute în portofoliul primarului pentru perioada următoare. Rămâne de văzut din ce fonduri vor fi realizate aceste proiecte, pentru că, la această oră, nici primarul nu știe dacă vor fi eligibile pentru noul exercițiu financiar european sau dacă bugetul local va putea suporta unele dintre investiții...
Studiu de fezabilitate pentru.. metrou
Lucrurile nu sunt numai negative. Printre proiectele importante sunt prevăzute lucrările de la subpasajul din Piaţa Victoriei, la lărgirea pasajului Popa Şapcă, lărgirea străzilor Podeanu şi Mareşal Prezan la 4 benzi și la Calea Martirilor. Tot pentru 2015 avem promisiunea că va fi finalizată strada Musicescu şi vor începe lucrările la pasajul Jiul.
„Si podul Jiul vreau să-l începem, nu stiu dacă vom ajunge în practică să lucrăm la podul nou. Evident că noi nu o să blocăm acum bani în buget pentru execuția podului Jiul, ca și cum l-am termina anul acesta. Cu cel mult 5 milioane de euro, e posibil să fie mult mai ieftin. Nu pot spune câte
proiecte putem să începem, când venim cu sume la fiecare, atunci vom vedea”, a spus Nicolae Robu.
Totuși, se prevede și finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru metrou, deși nu există bani pentru o asemenea investiție. Primarul justifică însă că va încerca prin acest studiu să acceseze fonduri europene. Mai avem un ”poate” în această situație, deoarece nu există încă fonduri pentru astfel de proiecte. Întâi, planul lui Jean-Claude Juncker (de a aloca sume mari pentru proiecte locale de anvergură), va trebui aprobat și el de Europa.
Tei împletiți ca-n Bruges
Aflat în vizită în fosta capitală culturală Bruges, din Bulgaria, ce i-a atras atenția primarului au fost copacii orașului. Fascinantul oraș medieval, patrimoniu UNESCO, ce îmbină arta cu educația și calitatea, i-a atras atenția primarului prin cadrul de decor al teilor împletiți. „O să dau ca temă teii împletiţi. Chiar i-am fotografiat, o să îi prezint celor de la Horticultura şi o să văd ce implică asta. Nu cred că ar fi vorba de costuri foarte mari. Aici trebuie să ai şi imaginaţie, că nu totul costă, până la urmă, mult”, a declarat Nicolae Robu. Copacii ar urma să fie plantați pe ”malul Begăi sau pe undeva prin parcurile pe care le avem prin zonele centrale”, a conchis primarul.
Stadion de 5.000 de locuri în Calea Buziașului
Deși nu știm când sau din ce finanțare, la începutul lunii ianuarie, primarul Nicolae Robu anunța că un stadion de 5.000 de locuri va fi construit în Campusul Sportiv CFR. Acum anunță ca locația s-a mutat pe un teren în campusul Electrotimiș: „Vom face un stadion de 5.000 de locuri, dar nu în zona bazei sportive CFR, ca să nu apară procese. Îl vom face în Calea Buziașului. Primăria deține acolo un teren în campusul Eletrotimiș. Este un teren lăsat în paragină. Stadionul va fi conceput în etape. Inițial va fi unul mic, de 5.000 de locuri, dar va fi gândit în așa fel încât, în timp, să poată fi extins”. Mai multe informații nu avem.
Piața Libertății, fără terase
Lucrările la Piața Roșie, cum o numesc timișorenii pe rețelele de socializare ar fi trebuit finalizate până la sfârșitul anului trecut, însă vremea rea a stat în calea muncitorilor. Până în vară, ne promit reprezentanții primăriei, lucrările vor fi gata, atât în Libertății, cât și în cele 10 străzi pietonale, Piața Unirii, Sfântu Gheorghe și Țarcu.
Copaci nu mai avem în„Piața Roșie”, însă vor fi expuse vestigii scoase la iveală de arhitecți din perioada ocupației otomane de îndată ce vor primi autorizația de mediu. De asemenea, primarul anunță că nu va permite nici teraselor să se instaleze pe noua piață istorică a Timișoarei.
„În Piața Libertății nu vom avea terase, acolo nici nu avem prevăzute instalații electrice. Și nici nu sunt necesare, avem suficient loc în Piața Unirii, în Piața Victoriei, pe toate străzile de aici”, a declarat Nicolae Robu.
Parc și teren de sport în zona Dâmbovița
Balta insalubră din zona Dâmbovița a fost acoperită anul trecut și în locul ei urmează să fie construit un parc cu loc de joacă pentru copii, anunța viceprimarul Dan Diaconu în luna mai anul trecut: ”am început acoperirea şi în câteva luni va deveni un parc şi loc de joacă şi teren de sport pentru copiii din zonă”.
Anul acesta viceprimarul dă asigurări că vor fi prevăzuţi bani în buget pentru proiectarea parcului. Până la finalizare mai este totuși de așteptat.
„Balta este complet acoperită, pe toată suprafața. A fost demolată cabana realizată fără autorizație de construcție și fără contract de concesiune. Pentru o perioadă, aceasta a servit drept restaurant, dar în ultima vreme devenise adăpost pentru boschetari. Se face curățenie... Urmează, în proiectul de buget, să fie prevăzut studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru realizarea parcului și a terenului de sport pe această suprafață. De îndată ce bugetul va fi aprobat, se va porni proiectarea pentru parc, care va păstra vegetația din zonă. Estimăm că va fi gata în acest an, pentru că nu e o suprafață foarte mare și, de îndată ce vom avea proiectul, vom putea porni procedurile de licitație pentru execuție”, a declarat Dan Diaconu.
Șapte vaporetto ca-n Veneția!
Asta da! Dar nu acum... Într-una din ieșirile sale publice, primarul anunța cu fast că dorește să facă pregătirile necesare pentru a achiziţiona șapte vaporetto, la fel ca în Veneţia. Bărcile au sarcina de a asigura transportul în comun pe Bega și de a atrage turiști. Pentru acest proiect, consiliul local a alocat suma de 4,5 milioane de lei şi a organizat şi o licitaţie. Spre supărarea edilului, niciun investitor nu s-a arătat interesat. Vaporetto, mai așteaptă.
Cât plătește Nicolae Robu ca să apară la TV?
Deși ședințele de Consiliu Local, ce au loc săptămânal, sunt transmise în direct on-line și la radio, premierul vrea să se vadă și „pe sticlă”. Astfel, din banii bugetului local, Nicolae Robu propune să fie alocați în medie 2.000 de lei pe săptămână pentru a transmite live ședința consilierilor locali.
„Pentru următoarele 12 luni calendaristice, estimăm un număr de 40 de ședințe de plen ordinare și extraordinare și considerăm că suma necesară derulării acestui proiect este 100.000 de lei, TVA inclus, alocată de la bugetul local. Această sumă a rezultat în urma studiului de piață efectuat în anul 2014, care a stat la baza procesului de cumpărare directă privind atribuirea contractelor de achiziție publică”, se arată în referat. Săptămâna următoare consilierii locali se vor întâlni într-o nouă ședință pentru a aproba sau respinge proiectul în valoare de 23.000 de euro.
Poate mai multă claritate și mai puțin exces de zel ar ajuta în imaginea administrației locale. Planificarea și implicit prioritizarea proiectelor ar trebui făcute în spatele cortinei, iar ceea ce ajunge la noi, cetățeni și presă, să fie un lucru cuantificabil, mai puțin sucit și fără atâtea necunoscute.
„Din acest portofoliu vom selecta ceea ce vom finanța de la bugetul local în 2015. Sunt prezente și lucrări care se întind pe mai mulți ani, vor avea o finanțare multianuală. Avem o mulțime de proiecte pentru care sperăm să putem obține fonduri europene. Nu știm deocamdată cu ce vom aplica pe programele europene, pentru ca încă nu sunt făcute publice în forma finală specificațiile. Până nu există ghidul aplicantului cu toate detaliile, ca să vedem cum sunt prioritățile la finanțare, cum trebuie întocmită aplicația, nu putem să ne pronunțăm. Dar putem vorbi despre portofoliu, care este imens”, explică primarul.
NU putem, domnule Robu, pentru că, deocamdată, ați exprimat doar niște S.F.-uri (studii de fezabilitate sau, pur și simplu, science-fiction, rămâne de văzut), pe care le-ați trecut pe hârtie...
Andreea VASILESCU
