Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale. Cronologic, evenimentele s-au desfășurat astfel: în 28 iulie 1914 Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia (în 23 iulie 1914 Austro-Ungaria a dat un ultimatum, apreciat ca inacceptabil pentru un stat suveran, Serbiei - considerată responsabilă pentru atentatul de la Sarajevo, din 28 iunie 1914); în 30 iulie 1914, Rusia, susținând Serbia, decretează mobilizarea generală; în replică, Germania, aliata Austro-Ungariei, declară, la 1 august 1914, război Rusiei și, apoi, o zi mai târziu, la 3 august 1914, Franței; la 4 august 1914 Germania a invadat Belgia, iar Anglia și dominioanele sale au declarat război Germaniei (5 august 1914) ; la rândul său, Austro-Ungaria declară război Rusiei (6 august 1914), iar Serbia, Germaniei (6 august 1914); Franța declară război Austro-Ungariei (11 august 1914), urmată de Anglia (12 august 1914); la 23 august 1914, Japonia declară război Germaniei (prin acest act, conflictul european devine mondial); Turcia declară, la 12 noiembrie 1914, război Triplei Înțelegeri; în 23 mai 1915 Italia declară război Austro-Ungariei; în 27 august 1916 România a intrat în război alături de Antantă (Tripla Înțelegere), iar la 6 aprilie 1917 și Statele Unite ale Americii intră în război împotriva Puterilor Centrale. În 11 noiembrie 1918, la ora 05.00 s-a semnat actul de armistițiu și, astfel, la ora 11.00 dimineața, războiul a luat sfârșit. Combatanții războiului au fost Antanta și Puterile Centrale. Nici un conflict anterior nu a implicat un număr atât de mare de militari și nu a implicat atâtea părți pe câmpul de luptă. În final, acest război a devenit al doilea conflict pe lista celor mai sângeroase conflicte notate de istorie (după Rebeliunea de la Taiping).
O caracteristică a Primului Război Mondial este folosirea strategică pe scară largă a tranșeelor ca linii de apărare pe Frontul de Vest, acestea întinzându-se de la Marea Nordului până la granița cu Elveția. Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe câmpurile de luptă ale războiului iar, pe lângă acestea, mai mulți și-au pierdut viața în spatele liniilor frontului, datorită lipsei resurselor de bază - mâncare, căldură sau combustibil, mobilizate cu prioritate pentru alimentarea armatelor - și a genocidului comis sub acoperirea numeroaselor războaie civile și conflicte interne (de exemplu, genocidul armean).
Progresul tehnologic care s-a produs odată cu revoluția industrială a secolului XIX-lea se traduce în creșterea puterii distructive a armelor și în diversificarea modalităților de atac aflate la dispoziția generalilor din acea epocă. Astfel, în Primul Război Mondial au loc primele bombardamente aeriene din istorie, iar în jur de 5% din totalul victimelor de război au fost civili, în timp ce în Al Doilea Război Mondial procentul acestora va fi de 50%.
Primul Război Mondial s-a dovedit a fi o ruptură decisivă cu vechea ordine mondială, marcând încetarea finală a absolutismului monarhic în Europa. Patru imperii au fost doborâte: German, Austro-Ungar, Otoman și Rus. Cele patru dinastii ale lor, Hohenzollern, Habsburg, Otoman și Romanov, care au avut rădăcini ale puterii încă din timpul cruciadelor, au căzut după război.
Eșecul de a rezolva crizele postbelice a contribuit la ascendența fascismului în Italia, a nazismului în Germania și la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul a catalizat Revoluția bolșevică, cea care avea să inspire ulterior revoluții comuniste în diferite țări, precum China sau Cuba. În est, căderea Imperiului Otoman a pavat calea spre democrația modernă și laicizarea statului succesor, Turcia. În Europa Centrală au fost înființate state noi, precum Cehoslovacia sau Iugoslavia, iar Polonia a fost redefinită.
Expoziţia intitulată „Timişoara în anii primului război mondial” s-a inaugurat în cea de-a doua decadă a lunii decembrie 2014, graţie colaborării dintre Muzeul Banatului din Timişoara, Biblioteca Judeţeană Timiş, Serviciul Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale, Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, Brigada 18 Infanterie Banat şi Biblioteca Central Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara.
Expoziţia deschisă la Muzeul Banatului din Timişoara (Mansarda Bastionului Theresia) este una temporară, care prezintă o radiografie a vieţii Timişoarei şi a Banatului în timpul primului război mondial (1914-1918) şi în anii următori ai războiului.
Expoziţia a fost inaugurată cu sunetul muzicii din anii primului război mondial, în interpretarea trupei „Peregrinii”, menestrelii călători în timp.
„Suntem onoraţi de colaborarea cu Muzeul Banatului, iar pentru cei care nu ştiu, în clădirea Garnizoanei, avem, aşa, un mic muzeu, putem să-i spunem chiar al Banatului, numai că este la o scară mai mică, şi în momentul în care Piaţa Libertăţii va fi gata, sperăm să fie mai des în circuitul turistic, pentru că nu este nici secret, nici închis, ci este accesibil pentru toată lumea. Să sperăm că şi pe viitor colaboarea dintre cele două instituţii va fi benefică”, a spus, printre altele, (Colonel) Augustin Pegulescu, Şeful Statului Major al Brigăzii 18 Infanterie „Banat”, în cuvântul său de deschidere al expoziţiei.
„Noi, ca şi instituţie, Arhivele din Banat, avem colaborarea cu Muzeul Banatului începând încă de la înfiinţarea Direcţiei Regionale a Arhivelor Statului, care şi-a împletit, pentru o perioadă de câţiva ani, destinul, împreună cu Muzeul Banatului, datorită faptului că am împărţit acelaşi director, în persoana lui Ioachim Miloia, personalitate plurivalentă a vieţii culturale bănăţene. Această colaborare frumoasă s-a perpetuat de-a lungul timpului şi s-a materializat în organizarea de sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane, expoziţii şi mese rotunde, la care cu drag participăm alături de colegii noştri de la Muzeu”, a rostit, în cuvântul de deschidere al expoziţiei, Ligia Drăghici, arhivist, Serviciul Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale.
Despre expoziţie, muzeograf principal, cercetător ştiinţific principal gradul I, Vasile Dudaş a spus: „Consider că este de datoria noastră să avem un sentiment de recunoştinţă pentru cei care au luptat în această perioadă, pentru că e vorba de bunicii noştri. Aproape că nu găsim localitate în Transilvania, în Banat, ca de altfel şi dincolo de Carpaţi, după 1916, în care să nu avem un monument ridicat, fie lângă Biserică, Şcoală sau oricum, lângă o zonă centrală, care să vorbească de eroii ce au căzut în anii războiului. Am dori ca din această expoziţie, tinerii să desprindă câteva învăţături. Eu sper că după ce elevii vor încheia vacanţa, să viziteze această expoziţie pentru a vedea ce a însemnat războiul, pentru că avem câteva
materiale foarte reprezentative în acest sens.”
Expoziţia este structurată pe mai multe capitole. Primele panouri se referă la dezvoltarea economică pe care a cunoscut-o Timişoara în anii premergători războiului.
Următorul capitol face referire la declanşarea războiului şi impactul său asupra Timişoarei, aici fiind vorba de momentul 28 iunie 1914, când moştenitorul tronului austro-ungar a fost asasinat la Sarajevo. Urmează un capitol ce face referire la strucuri militare timişorene, în Timişoara fiind sediul
Corpului 7 al armatei austro-ungare. Urmează consecinţele războiului, foametea care a bântuit în oraş în acele vremuri, execuţiile ce au avut loc în acea perioadă.
În expoziţie se mai poate vedea panoul intitulat „Constituirea Sfatului Poporului” ce conţine documente legate de constituirea aşa-zisei republici bănăţene. Expoziţia aduce în atenţia vizitatorului prezenţa militară sârbă şi franceză la Timişoara, ziua de 17 noiembrie 1918, când armata sârbă şi-a făcut apariţia la Timişoara, aceasta părăsind oraşul în 27 iulie 1919 în urma hotărârii Conferinţei de pace de la Paris.
Un capitol din expoziţie se referă la Conferinţa de pace de la Paris, în această secţiune a expoziţiei aflându-se şi cutia în care Caius Brediceanu (secretarul delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris) a dus documente despre Banat, la Conferinţă. Ultimul capitol se referă la instaurarea administraţiei Regatului României asupra Banatului, intrarea Armatei Regale a României în Banat, 3 august 1919.
În expoziţie se mai poate vedea, reconstituit, trunchiul de copac adus de militari ai Regimentului 61 Infanterie Timişoara, de pe frontul din Italia, după încheiera luptelor din jurul podişului Doberdo.
Expoziţia mai conţine şi piese din colecţia privată a istoricului Thomas Mochnacs, putând fi admirate, din această colecţie privată, decoraţii, fotografii, monede ce s-au aflat în circulaţie în acele vremuri la Timişoara.
Această expoziţie a încheiat seria de evenimente comemorative dedicate unui secol de la izbucnirea primei conflagraţii mondiale (1914). Expoziţia poate să fie vizitată de publicul iubitor de istorie, până în 1 martie 2015, marţi-duminică, între orele 10-17, la Mansarda Bastionului Theresia.
Cornel SERACIN
Foto: Milan ȘIPEȚAN
