„Regele Mihai și Timișoara” – este numele unui proiect mai vechi, a cărui idee mi-a venit văzând un album omagial intitulat „Regele Ferdinand și Banatul” apărut în 1928. Un astfel de album, cu voia Celui de Sus, poate va apărea în cursul anului viitor și cu Regele Mihai. Sunt destule care pot să intre în acest album, dintre care, aici, voi prezenta câteva foarte pe scurt.

Relația cu Timișoara

Majestatea Sa Regele Mihai I al României a fost dintotdeauna extrem de atașat de Timișoara. De fapt, dacă privim în istorie, Timișoara a fost locul în care Majestatea Sa Regele a venit de cele mai multe ori (dacă exceptăm Capitala și localitățile în care Majestatea Sa avea reședințe – Sinaia cu Castelul Peleș și Săvârșinul cu Domeniul Regal).

Orașul nostru trebuie să îi rămână recunoscător Regelui Mihai pentru întemeierea unor instituții fundamentale de cult, învățământ și cultură aici: Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Opera Română, Universitatea de Medicină și Farmacie, Biblioteca Centrală Universitară, Universitatea (de Vest) Timișoara, Filarmonica de Stat „Banatul”, Facultatea de Agronomie (devenită ulterior Universitatea de Științe Agricole a Banatului „Regele Mihai”) sunt numai câteva dintre instituțiile emblematice ale Timișoarei care își datorează existența Majestății Sale Regelui Mihai I.

Înainte de 1947

Înaintea abdicării silite din decembrie 1947, Regele Mihai a fost la Timișoara de patru ori.

Prima vizită a fost înregistrată la 2 iulie 1936, pe vremea când Mihai era Mare Voievod de Alba Iulia și când acesta l-a însoțit pe Regele Carol al II-lea în cursul vizitei sale la Timișoara. 

Ca Rege încoronat, Majestatea Sa a venit prima dată la Timișoara în 16 septembrie 1941. Atunci, împreună cu Regina Mamă Elena, Regele Mihai a vizitat spitalele de stat, de Cruce Roșie și cel militar.

La 6 septembrie 1942, Regele Mihai, însoțit de Anton Mocsony, vizitează Muzeul Banatului. 

Probabil cea mai importantă vizită avea să fie consemnată, însă, la 6 octombrie 1946, când Majestatea Sa Regele participă la sfințirea Catedralei Episcopiei Ortodoxe a Timișoarei cu hramul Sfinții Trei Ierarhi. 

Decembrie 1989

La mijlocul lunii decembrie a anului 1989 izbucnește revoluția anticomunistă de la Timișoara. În seara zilei de 18 decembrie, în cadrul emisiunii „Actualitatea românească” de la Radio Europa Liberă, Majestatea Sa Regele Mihai transmite un mesaj pentru timișoreni. Un mesaj cu fix 100 de cuvinte de iubire, speranță și credință:  „Sunt cu gândul şi cu sufletul alături de voi. Sunt, ca şi voi, îngrijorat când aflu cruzimea cu care reacţionează cei de la Putere atunci când cereţi doar drepturile cele mai elementare. Și, totuşi, totodată am şi aveţi mari speranţe fiindcă luaţi cuvântul, manifestând. Fiindcă nu vă mai temeţi. Fiindcă prin însăşi sălbăticia represiunii înțelegeţi şi înțelegem cu toţii că le e frică de voi celor de la Putere. Manifestaţi paşnic, cu lozinci care să le spuie care vă sunt năzuinţele! Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocați, fiţi paşnici, dar demni! Cu Dumnezeu înainte!”. În 21 decembrie, tot la Europa Liberă, după ce orașul Timișoara a fost declarat primul oraș liber de comunism din România, Regele Mihai cerea Armatei române să răstoarne regimul comunist.

Tentative eșuate

Se pare că prima invitație adresată Majestății Sale Regelui Mihai I al României de a reveni în țară după 1989 i-a aparținut Înalt Prea Sfinției Sale Nicolae, regretatul Mitropolit al Banatului. Acesta l-ar fi invitat pe Majestatea Sa Regele în data de 3 aprilie 1990 să vină să-și petreacă Sfintele Sărbători ale Paștelui la Timișoara. Regele încearcă să vină în țară, dar, la 12 aprilie 1990, primește pe aeroportul din Zurich vestea retragerii vizei care îi fusese acordată, cu puțin timp înaintea îmbarcării în avionul care urma să-l readucă în România.

În aprilie 1991, într-un interviu acordat lui Panait Stănescu-Bellu, Majestatea Sa Regele spunea: „Aș dori să mă plimb pe străzile Timișoarei, acest oraș-erou; străzi frumoase și drepte, la fel ca toate străzile localităților din Banat. Dacă lucrurile se vor schimba, desigur că noi vom veni la Timișoara pentru a recunoaște și răsplăti meritele eroilor din decembrie 1989”.

După vizita de Paște din 1992, părea că atitudinea autorităților române față de venirea Majestății Sale Regelui Mihai s-a schimbat. La 10 august 1992, într-un comunicat, Regele răspunde unei noi invitații a ÎPSS Nicolae, afirmând că intenționează să asiste în ziua de 15 august 1992 la slujba religioasă din Catedrala Mitropolitană de la Timișoara. Autoritățile, însă, îi refuză Regelui accesul în țară. 

Majestatea Sa continuă să facă eforturi pentru a reveni în țară. Anunță din timp autoritățile vremii că intenționează să își petreacă Crăciunul din 1992 la Timișoara. La 23 decembrie 1992, biroul de presă al Majestății Sale dă publicității un comunicat conform căruia, „în ciuda tuturor eforturilor depuse, M.S. Regele a fost din nou împiedicat să petreacă Sfânta Zi a Crăciunului în țară, amânând vizita pe care dorea să o facă la Timișoara și București. (...) Condițiile impuse acum de autorități ating demnitatea întregii noastre națiuni”. Conform declarațiilor celui care ar fi trebuit să organizeze vizita de la acea vreme, dl Mihai Ricci, una dintre problemele autorităților era inclusiv alegerea orașului Timișoara pentru vizită, o alegere considerată a fi „supărătoare”.  

În februarie 1993, într-o convorbire la Versoix cu Corneliu Coposu, Majestatea Sa Regele își exprimă din nou dorința de a veni la Timișoara, în prima zi de Paști, ca urmare a declarației ministrului de Externe de la acea vreme, Teodor Meleșcanu, conform căreia Familia Regală poate veni în țară oricând dorește. La 14 aprilie, însă, Regele își anulează vizita din cauza condițiilor umilitoare impuse de autoritățile române. Într-un mesaj către timișoreni dat la 20 aprilie 1993, Regele își exprimă durerea de a nu putea fi prezent aici. „Cristos a Înviat! Tot așa să renască și Țara căreia voi, cei de la Timișoara, i-ați dat, prin jertfele voastre, simbolul libertății. Voi sunteți aceia care ați transformat metropola de pe Bega într-un oraș simbol al dorințelor Românilor de adevărată libertate și democrație. Nu degeaba ați spus că «sistemul politic care s-a născut pe Neva a murit pe Bega»!”

În 3 noiembrie 1993, primarul Viorel Oancea și întregul Consiliu Local Timișoara îl invită pe Rege la Timișoara pentru aniversarea a 75 de ani de la Marea Unire. În 9 noiembrie, Regele își exprimă dorința de a veni în țară. În 17 noiembrie, Mircea Geoană, pe atunci purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, declară că nu va fi acordată viza pentru Regele Mihai deoarece MAE dorește ca „Ziua Națională a României să fie sărbătorită în liniște”. 

În 11 aprilie 1994, Regele Mihai își exprimă din nou dorința de a petrece sărbătorile de Paște la Timișoara. Guvernanții declară că au luat notă „cu bucurie de intenția Familiei Regale de a răspunde invitației” adresate de primarul Viorel Oancea și ÎPSS Nicolae, dar își exprimă „temerea că Timișoara nu poate asigura securitatea vizitei, care ar putea provoca tulburări și dezordini”, drept pentru care au propus ca vizita să se facă la București. La 28 aprilie, guvernul refuză să-i acorde Regelui Mihai viza de revenire în țară. „În pofida promisiunilor făcute, cei care vă guvernează astăzi nu îmi îngăduie să fiu cu voi, acolo unde am fost invitat, la Timișoara”, spune Regele Mihai în mesajul către țară de Sfintele Paști.

În luna mai a anului 1994, Regele Mihai este invitat la Timișoara de asociațiile revoluționare pentru discuții pe marginea realizării proiectului de construire a monumentului „Europa pentru libertate” – proiect susținut de Familia Regală. Vizita este blocată, iar proiectul nu a mai fost realizat.

În 18 octombrie 1994, Consiliul Local Timișoara decide în ședință invitarea Majestății Sale la Timișoara în 16 decembrie, pentru a participa la manifestările prilejuite de împlinirea a cinci ani de la începutul Revoluției. Cum, însă, cu numai câteva zile mai devreme Regele fusese din nou expulzat din țară, chiar pe aeroportul Otopeni, Majestatea Sa răspunde „curajoasei populații din Timișoara” că găsește de cuvință „să lase pentru mai târziu momentul în care va putea sărbători în pace și reconciliere națională regăsirea totală a unei democrații care să vă aducă libertatea, demnitatea și prosperitatea pentru toți locuitorii României”.

La sfârșitul lunii iunie a anului 1995 primarul Timișoarei îl invită din nou pe Rege la Timișoara, pentru începutul lunii octombrie. Vizita, bineînțeles, nu are loc.

În 12 iulie 1996 mii de timișoreni au ținut să salute prezența în oraș a Majestății Sale Regina Ana, însoțită de ASR Principesa Margareta a României. Întrebată despre posibilitatea unei vizite a Regelui, Regina Ana răspunde: „Speranța rămâne vie în inima Regelui, ca și în inimile noastre, ale tuturor”. 

După alegerile din 1996, cele care aveau să consfințească „schimbarea”, într-un mesaj din 17 decembrie către cetățenii Timișoarei, Regele Mihai spune: „Acum șapte ani v-am spus că, într-o zi, însuflețirea și curajul vostru vor cuprinde întreaga Românie. Așa a fost. V-am mai promis atunci că într-o zi voi fi printre voi și că ne vom bucura împreună de reconstrucția României. Am ferma intenție să împlinesc această promisiune în viitorul apropiat”.

În sfârșit, acasă

La 21 februarie 1997, Guvernul României revocă decizia Guvernului Petru Groza din 1948 prin care i-a fost retrasă cetățenia română Regelui. Dar, cu două zile înainte de acest gest, noul primar al Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, deja a adresat o invitație Familiei Regale de a veni la Timișoara. Invitația avea să fie onorată la 25 aprilie 1997, când Majestatea Sa a reușit, în sfârșit, să-și petreacă Sfintele Sărbători de Paști la Timișoara. 

A urmat o vizită de o lună în România, care a început la 4 august 1997 în Timișoara, loc în care s-a și încheiat, la 1 septembrie 1997. 

La 27 noiembrie 1997, Regele Mihai revine la Timișoara pentru a participa la dezvelirea bustului Regelui Ferdinand și pentru a primi premiul „Speranța” al Societății Timișoara. 

La 15 decembrie 1999, Regele Mihai vine la Timișoara pentru a sărbători alături de timișoreni zece ani de la începutul Revoluției.

La 19 decembrie 2001, Regele Mihai participă la o serie de evenimente timișorene menite să onoreze împlinirea vârstei de 80 de ani de către Majestatea Sa. 

La 3 mai 2002, Regele Mihai sosește din nou la Timișoara, unde rămâne pentru a-și petrece sărbătorile de Paști. 

La 12 martie 2005, Regele Mihai participă, la Opera Română, la aniversarea a 15 ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara.

La 13 octombrie 2006, Regele Mihai participă, în cadrul Zilelor Culturii Germane, la un simpozion dedicat aniversării a 125 de ani de la încoronarea Regelui Carol I și primește titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie. 

La 13 aprilie 2007, Regele Mihai participă la aniversarea de 60 de ani a Filarmonicii de Stat Banatul, ctitorie a Majestății Sale. 

În 25 decembrie 2008, Regele Mihai participă la slujba de Crăciun de la catedrala Mitropolitană din Timișoara. 

La 21 mai 2009, Regele Mihai primește în cadru festiv titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Timișoara și cel de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest Timișoara. A fost, din păcate, ultima vizită a Regelui României la Timișoara.

Legături timișorene

Acestea au fost vizitele. Legăturile Regelui cu Timișoara sunt, însă, mult mai multe. De la decorații acordate, la mesaje, la cărți publicate și așa mai departe. Cu promisiunea că toate acestea vor fi detaliate pe larg în viitor, închei cu declarația Majestății Sale la primirea titlului de Cetățean de Onoare al Timișoarei: „Timișoara este pentru mine un loc însemnat și drag, la care mă întorc totdeauna cu plăcere. Poate pentru că inima acestui oraș este într-un fel și inima țării. Ea a știut să tresalte la faptele contemporane, comunicând vibrație întregii Românii. Neștearsă va rămâne pentru noi amintirea acelor zile de decembrie 1989. Doresc acestui oraș să înainteze pe calea libertății și prosperității, să devină din ce în ce mai demn. Așa să ne ajute Dumnezeu!”

Flavius BONCEA