Marți, 21 noiembrie 2017. Ședință a Consiliului Local Timișoara.

Printre punctele aflate pe ordinea de zi se numără și proiectul de hotărâre din 17 noiembrie 2017, privind „aprobarea Registrului Local al Spaţiilor Verzi din Municipiului Timişoara - parcuri şi scuaruri la 19 obiective respectiv: Parcul Muzeului, Parc Alpinet, Parc Botanic, Parc Campus Universitar, Parc Central (Scudier), Parc Centru Civic (Cetate), Parcul Copiilor, Parc Ilsa, Parcul Rozelor, Parcul Stadion, Parcul Tineretului, Parcul Universităţii, Parcul Vasile Pârvan, Scuar Bastion, Scuar Bihor, Scuar Doina, Scuarul Operei, Scuarul Piaţa Crucii, Piaţa Plevnei”. Atenție la al treilea parc din listă, Parcul Botanic. Pentru că acolo vom ajunge în curând.

 

Hotărârea de Consiliu Local

 

Deocamdată, să vedem ce zice expunerea de motive a proiectului: „În conformitate cu art.18 alin.(1) din Lega nr.24/15.01.2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, autorităţile administrative publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor lor administrative şi în acest scop înfiinţează registrele locale ale spaţiilor verzi. 

De asemenea, pentru atragerea de fonduri nerambursabile prin programul POR 2014-2020 una din condițiile de eligibilitate este existența Registrului local al spațiilor verzi. 

Registrul local al spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor va determina o bună gestionare a potenţialului spaţiilor verzi cu implicaţii asupra siguranţei şi calităţii vieţii, asigurând crearea unui sistem de monitorizare a spaţiilor verzi şi a terenurilor degradate ce pot fi recuperate ca spaţii verzi, în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi stării de sănătate a populaţiei”.

Ați înțeles ceva? Poate da, poate nu. Ideea e simplă: suntem obligați să avem o evidență, și avem nevoie de acest registru local al spațiilor verzi pentru a putea atrage finanțări europene. Bun, mergem mai departe, și ajungem la raportul de specialitate care însoțește  proiectul de hotărâre, și care spune așa:

„Având în vedere Expunerea de motive nr.SC2017- (lipsește numărul – n.r.) a Primarului Municipiului Timişoara şi Proiectul de hotărâre privind aprobarea Registrului Local al Spaţiilor Verzi din Municipiului Timişoara – parcuri şi scuaruri la 19 obiective respectiv: Parcul Muzeului, Parc Alpinet, Parc Botanic, Parc Campus Universitar, Parc Central (Scudier), Parc Centru Civic (Cetate), Parcul Copiilor, Parc Ilsa, Parcul Rozelor, Parcul Stadion, Parcul Tineretului, Parcul Universităţii, Parcul Vasile Pârvan, Scuar Bastion, Scuar Bihor, Scuar Doina, Scuarul Operei, Scuarul Piaţa Crucii, Piaţa Plevnei. Facem următoarele precizări: 

În conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005 (*actualizată*) privind protecţia mediului Art. 6 (1) Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice. 

Art.70 Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii: 

b) să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate, măsuri de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor; 

c) să respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activităţi, fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei; 

În concordanţă cu acestea este şi Legea nr. 24 din 15 ianuarie 2007- actualizată privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor prin elaborarea Registrului Local al Spaţiilor Verzi din intravilanul localităţilor. 

La Contractul nr.267/2004 încheiat cu S.C GEOTOP S.R.L. Odorheiul Secuiesc, se încheie Actul Adiţional nr.4 înregistrat cu nr. SC2014-15714/18.06.2014, pentru derularea lucrărilor de actualizare a lucrării Cadastru Verde. 

Având în vedere prevederile legale expuse în prezentul raport, apreciem că proiectul de hotărâre privind aprobarea Registrului Local al Spaţiilor Verzi din Municipiului Timişoara – parcuri şi scuaruri la 19 obiective respectiv: Parcul Muzeului, Parc Alpinet, Parc Botanic, Parc Campus Universitar, Parc Central (Scudier), Parc Centru Civic (Cetate), Parcul Copiilor, Parc Ilsa, Parcul Rozelor, Parcul Stadion, Parcul Tineretului, Parcul Universităţii, Parcul Vasile Pârvan, Scuar Bastion, Scuar Bihor, Scuar Doina, Scuarul Operei, Scuarul Piaţa Crucii, Piaţa Plevnei, în conformitate cu lucrările recepţionate prin procesul verbal de recepţie-avizare nr. SC2014-24565/17.09.2014, îndeplineşte condiţiile pentru a fi supus dezbaterii şi aprobării plenului consiliului local”.

 

Vot

 

Proiectul este supus atenției Consiliului Local și, fără prea multe discuții, fără mare opoziție, este votat. Este drept că, la un moment dat, liderul consilierilor PSD, Dan Idolu a întrebat dacă poate să îi spună cineva dacă prin proiectul respectiv se va diminua cumva suprafața spațiilor verzi din parcurile Timișoarei. Răspunsul a venit prompt de la viceprimarul Dan Diaconu, cel care, de altfel, coordonează Direcția de Mediu din Primărie: „Nu! Nu se diminuează nimic!”. Dar stau lucrurile chiar așa? Ne întoarcem la raportul de specialitate, care spune că proiectul de hotărâre, în conformitate cu lucrările recepţionate prin procesul verbal de recepţie-avizare nr. SC2014-24565/17.09.2014 (rețineți această dată – 17 septembrie 2014!), îndeplineşte condiţiile pentru a fi supus dezbaterii şi aprobării plenului consiliului local

 

Probleme

 

Ei, aici apare o mare problemă. Pe care a sesizat-o Gabriel Tușinean, vicepreședinte al Asociației ResPublica, unul dintre contestatarii destul de vocali ai primarului Nicolae Robu. Iar problema e mare de 3866 de metri pătrați – pentru că, față de procesul verbal de recepție din 17 septembrie 2014, cu atât este mai mică suprafața spațiului verde din Parcul Botanic în proiectul aprobat la 21 noiembrie 2017. „Azi în Consiliul Local se va supune aprobării modificarea Registrului Verde în FALS prin care parcul Botanic pierde o porțiune mare de 3866 mp în favoarea «fântânii de 3 milioane de euro» a lui Robu! În ce constă falsul? Păi citez din raportul de specialitate al proiectului (...). Deci cum se face că planșa din proiectul de azi referitoare la Parcul Botanic și recepționată în 17.09.2014 poartă modificările anului 2016?”, scria Gabriel Tușinean pe facebook. 

Este adevărat, prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 167/10.05.2016 se aproba dezlipirea a două loturi de teren – una de 1256 mp, una de 2610 mp – din Parcul Botanic și alipirea acestora pentru a rezulta o parcelă nouă – de 3866 mp, în vederea construirii unei fântâni ornamentale muzicale în Parcul Botanic. Da, e vorba de fântâna aia promisă din 2012 și care inițial ar fi trebuit să fie Bega, dar cum acolo nu s-a putut, ideea a fost mutată în Parcul Botanic. Dar hotărârea asta fiind din 2016, ea nu avea cum să fie cuprinsă în procesul verbal de recepție din 2014. Ceea ce duce automat la concluzia că treaba a fost ușor fușărită. Și, de altfel, nu mai există nici o siguranță că în cazul celorlalte 18 parcuri și scuaruri lucrurile stau tot așa cum stăteau cu mai bine de trei ani în urmă, mai ales în condițiile modernizării în forță, în numele căreia vedem lărgiri de șosele pe spațiile verzi, defrișări de copaci și așa mai departe. 

Care este șmecheria? Păi în România există o lege privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților care interzice construirea pe spațiile verzi, ba chiar și ocuparea acestora cu orice fel de construcții provizorii, și inclusiv diminuarea spațiilor verzi. Prin aprobarea registrului local al spațiilor verzi și „uitarea” parcelei de 3866 de metri pătrați, aceasta a ieșit de sub incidența legii. Practic, acolo se poate construi acum orice. 

După votul din CLT pe proiectul amintit, Gabriel Tușinean a răbufnit: „Consiliul Local Timișoara s-a transformat în Consiliul Popular! Timișoara a făcut Revoluția degeaba! Mulțumiri lui Nicolae Robu și PNL-ului”.

 

Vine fântâna

 

Bun, să zicem că acolo nu se va construi chiar orice, ci chiar fântâna aflată în proiect. O fântână ornamentală, multimedia, cu muzică, jocuri de apă și lumini și așa mai departe, care se dorește să devină „în scurt timp unul dintre cele mai importante obiective turistice și chiar un simbol al orașului de pe Bega”, „atracția principală a orașului”. Poate că, într-adevăr, o astfel de fântână ar putea să reprezinte un punct atractiv pe harta orașului. Rămâne sub semnul întrebării dacă suma estimată a fi necesară realizării proiectului (15.400.000 de lei plus TVA – adică dublu față de cât estima primarul Nicolae Robu inițial) este una de care orașul Timișoara chiar se poate lipsi, în condițiile în care sunt multe alte probleme care trebuie rezolvate prin oraș înaintea tichiei de mărgăritar. Și tot sub semnul întrebării rămâne și dacă pentru realizarea acestei fântâni era necesar ca Parcul Botanic să fie ciuntit – de o nimica toată, nu-i așa?, doar 3866 de metri pătrați. Avem în oraș parcuri mai mici decât parcela asta.

Ah, și să nu uităm încă un lucru: pe aceeași parcelă există și o bucată din zidul vechii cetăți a Timișoarei. Dar ce importanță mai are...

Flavius BONCEA