Finanțarea cluburilor sportive timișorene de către municipalitate în perioada 2012-2014 a fost ilegală!

 

Curtea de Apel Timișoara a respins „recursul formulat de reclamații recurenți Municipiul Timișoara prin Primar, Primarul Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara, Robu Nicolae, împotriva sentinței civile nr.2/05.01.2017 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. 1661/30/2016 în contradictoriu cu pârâții intimați Curtea de Conturi – Camera de Conturi a Județului Timiș, Curtea de Conturi a României. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Definitivă. În temeiul art. 396 alin. 2 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea 134/2010), pronunțarea s-a făcut prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței la data de 04.10.2017”.

 

Despre ce este vorba

 

Conform unui raport al Curții de Conturi din luna iulie a anului 2015, finanțarea tuturor cluburilor sportive organizate sub formă de asociații având printre membri Consiliul Local Timișoara și Consiliul Județean Timiș în perioada 2012-2015 a fost făcută ilegal. Practic, în ceea ce privește Consiliul Local Timișoara, auditorii au constatat că finanțarea echipei de fotbal ACS Poli Timișoara, Baschet Club Timişoara, Clubul de Handbal Politehnica Timişoara şi Saracens Rugby Club Municipal Universitatea de Vest Timişoara, a fost făcută cu încălcarea legii. Concluziile auditorilor se întind pe mai multe pagini, dar merită să reținem că „forma pe care a luat-o noua asociație înființată – acea de persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial nu este în acord cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicată, actualizată, deoarece noua asociație înființată nu este de utilitate publică și nici nu este serviciu public de interes local. Astfel, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul să colaboreze şi să coopereze în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice prin constituirea, în condiţiile legii şi în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, a unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară sau a unor asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condiţiile legii, ale căror înregistrare, organizare şi funcţionare sunt reglementate prin O.G nr. 26/2000 (Legea nr.215/2001 şi Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale). Echipa de audit arată faptul că atâta timp cât asociaţiile, fundaţiile, federaţiile asociaţiilor sau ale fundaţiilor nu și-au obținut statutul de utilitate publică, ele sunt persoane de drept privat fără scop lucrativ”. În aceste condiţii „angajarea cheltuielilor pentru finanţarea celor patru asociaţii fără scop patrimonial – cluburi sportive de drept privat prin aprobarea de contribuţii financiare sub formă de cotizaţie anuală este contrară prevederilor legale în vigoare cu privire la sprijinirea finanţării structurilor sportive de către unităţile administrativ teritoriale”. Mai mult decât atât, auditorii atrag atenția că, spre deosebire de perioada 2008-2010, când cheltuielile efectuate de cluburile sportive erau justificate în baza HG 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare privind activitățile sportive, după 2012 nimeni nu a mai ținut cont de aceste prevederi. În aceste condiții, toată finanțarea acordată pentru cluburile sportive în perioada 2012-2014 este considerată ilegală, valoarea prejudiciului constatat de auditori la nivelul municipalității timișorene fiind de 35.250.000 lei. Vinovați de producerea prejudiciului: printre alții, primarul Nicolae Robu, viceprimarul Dan Diaconu, city managerul de la acea perioadă - Sorin Drăgoi şi membrii Consiliului Local Timişoara care au votat alocarea de bani. 

Primăria Timișoara a contestat, inițial, raportul Camerei de Conturi Timiș, însă Comisia de Soluționare a Contestațiilor a menținut decizia auditorilor locali, interzicând, totodată, finanțarea în continuare, în aceeași formă, a cluburilor sportive.

 

Procese peste procese

 

Ulterior, Primăria Municipiului Timișoara a deschis două procese în instanță împotriva raportului Curții de Conturi. Primul (dosar 1661/30/2016) - împotriva deciziei propriu-zise, iar al doilea (dosar 1665/30/2016) – pentru suspendarea deciziei Curții de Conturi. 

În cazul celui de-al doilea dosar lucrurile s-au mișcat mai repede: Tribunalul Timiș a respins cererea în 8 iunie 2016, Primăria a făcut recurs, recursul a fost respins de Curtea de Apel în 27 septembrie 2016. Moment din care, practic, trebuia începută acțiunea de recuperare a prejudiciului.

Acest lucru nu s-a întâmplat, însă, deoarece municipalitatea s-a prevalat de existența celui de-al doilea proces: „Noi considerăm că şi în această speţă, ca în oricare alta, trebuie să aşteptăm cu calm şi încredere soluţiile exclusiv din sala de judecată, abţinându-ne să facem comentarii pe parcurs”, declara, la vremea respectivă, primarul Nicolae Robu.

Bun, a venit rândul primului proces. Aici, la 5 ianuarie 2017, Tribunalul Timiș - secția contencios administrativ și fiscal respinge cererea Primăriei Timișoara. Primăria Timișoara face recurs, iar recursul este respins defintiv de Curtea de Apel Timișoara la data de 4 octombrie 2017. Moment din care nimeni nu se mai poate prevala de nimic, și decizia Curții de Conturi trebuie pusă în aplicare – respectiv recuperarea prejudiciului de 35.250.000 de lei.

Practic, modalitatea aleasă de administrația Nicolae Robu pentru a plăti cotizații cluburilor sportive în perioada 2012-2014 este problema cea mare. Dincolo de legislația extrem de stufoasă și de interpretabilă, din cauza căreia multe autorități publice nici nu mai îndrăznesc să finanțeze sportul, în cazul de față vorbim de alocarea unor sume care nu au fost justificate în baza HG 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare privind activitățile sportive, cea mai mare parte a acestora mergând spre plata salariilor, lucru nepermis de lege. 

„Se pare că în România de astăzi, deși avem o legislație unică națională, la unii se procedează într-un fel, la alții în alt fel. (...) O să o scoatem la capăt și cu asta, că nu mor caii când vor câinii”, spunea recent primarul Nicolae Robu. Și, trebuie recunoscut, în ceea ce privește legislația are perfectă dreptate.

 

De unde recuperăm prejudiciul?

 

De unde trebuie recuperat acest prejudiciu, de 35.250.000 lei? Teoretic de la cei vinovați de producerea lui, așa cum au fost indicați în decizia Curții de Conturi, întrucât este extrem de puțin probabil că ar putea fi recuperat de la cluburi. Cu atât mai mult cu cât cluburile au primit banii în baza unor hotărâri de Consiliu Local și i-au cheltuit, fără să aibă de unde să știe că modalitatea de alocare a depășit cadrul legal.

În cazul finanțării echipei de fotbal Politehnica Timișoara în perioada 2008-2010, de exemplu, Curtea de Conturi ceruse reanalizarea Contractului de asocierea și stabilirea întinderii prejudiciului. După finalizarea acelui proces, DNA a pus imediat pe rol dosarul abuziv care este în instanță în momentul de față, un (fost) procuror mult prea zelos considerând că „reanalizarea” înseamnă automat prejudiciu. Iar acest procuror a beneficiat și de un sprijin nesperat din partea primarului Nicolae Robu, care a constituit Primăria și Consiliul Local ca parte civilă în cauză, tot ilegal.

Ce o să se întâmple acum? Probabil că nu vom asista la aceeași desfășurare de forțe a DNA, care merge țintit numai pe anumite cauze. În schimb, Municipiul Timișoara trebuie să se constituie ca parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Și este de urmărit cum va constitui, în acest caz, primarul Nicolae Robu Municipiul Timișoara și Consiliul Local Timișoara ca parte civilă împotriva lui însuși. Pentru că, dacă nu o face, legea este simplă și clară: „nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

 

Martor în procesul privind finanțarea din 2008-2010

 

Fără nici o legătură cu acest proces, vinerea trecută, la Tribunalul Timiș, a avut loc o nouă înfățișare în procesul finanțării echipei de fotbal Politehnica Timișoara în perioada 2008-2010, proces în care sunt inculpați, pe lângă fostul primar Gheorghe Ciuhandu, încă zece funcționari publici, în baza unui rechizitoriu halucinant compus de un fost procuror al DNA. Interesant la această din urmă înfățișare în proces a fost audierea în calitate de martor a actualului primar, Nicolae Robu, cel care – teoretic – ar fi trebuit să cunoască detalii vizavi de modul în care s-a ajuns la semnarea contractului de asociere dintre Consiliul Local și echipa de fotbal, dat fiind faptul că în perioada respectivă era rectorul Universității Politehnica iar contractul de asociere a fost semnat chiar în biroul domniei sale, de la Rectoratul Politehnicii.

Surprinzător, primarul Nicolae Robu nu și-a adus aminte că semnarea contractului a avut loc în biroul domniei sale, declarând, sub jurământ, că instituția pe care o conducea la acea perioadă ar fi găzduit doar niște întâlniri informale ale oamenilor preocupați de viitorul fotbalului în Timișoara, decidenți și suporteri, dar nimic mai mult. „Ulterior semnării contractului am mai avut unele întâlniri la rectorat, dar discutam despre club, despre performanțe, într-un moment în care parteneriatul era deja stabilit. Nu am discutat niociodată despre asociere”, a spus domnia sa.

Primarul Nicolae Robu a mai afirmat că inițial, în 2008, a avut anumite temeri vizavi de asocierea numelui Politehnicii Timișoara cu cel al societății patronate de Marian Iancu, întrucât în presă apăruseră informații conform cărora acesta era plin de datorii la stat: „Am primit garanții că astfel de datorii nu există, drept pentru care, după aceea, nu am mai avut nici o obiecție”. Ulterior, doar după ce a intrat în PNL, în 2009, spune Nicolae Robu că ar fi aflat ce presupunea contractul de asociere de la colegii săi de partid, consilieri locali: „Nimeni nu a avut nici un fel de suspiciune, nimeni nu a ridicat niciodată problema legalității, existau toate avizele, tot. În plus, au fost și niște ani în care echipa de fotbal chiar a avut performanțe deosebite”. 

A rămas, însă, în aer întrebarea vizavi de modalitatea în care Nicolae Robu a ales să constituie Consiliul Local ca parte civilă în acest proces, dat fiind faptul că procurorul DNA care s-a ocupat de caz a considerat ca „necorespunzătoare” adresa pe care a trimis-o DNA în 9 decembrie 2015, când primarul afirma că se va constitui parte civilă „numai în cazul și numai pentru acel prejudiciu care urmează a fi stabilit de instanța de judecată”. Acum, după doi ani, Nicolae Robu își aduce aminte doar de acea adresă, despre care spune că este „acoperitoare” pentru orice variantă, cu toate că ulterior a constituit municipalitatea ca parte civilă pentru recuperarea unui prejudiciu de 31,9 milioane de lei, despre care nimeni nu știe de unde rezultă (atât timp cât procurorul estimează prejudiciul la valoarea totală a contractului – 27 de milioane de lei, iar Primăria Timișoara a comandat două expertize diferite în acest caz, în 2013 și 2015, expertize care confirmă inexistența unui prejudiciu). Și mai ciudat este faptul, declarat de primar, că procurorul de caz i-a cerut să ducă personal la DNA adresa prin care constituia primăria ca parte civilă. „Oricum, nu am luat nici un fel de măsuri pentru recuperarea prejudiciului, pentru că fiind un proces în instanță aștept să văd ce va decide aceasta”, a mai declarat el, mărturisind și că, în opinia sa, ar fi fost necesară o hotărâre de consiliu local în acest sens – hotărâre pe care, însă, nu a promovat-o.

Pe de altă parte, spre meritul său, primarul Nicolae Robu a declarat că, în cazul în care cei inculpați în proces nu ar fi pus în aplicare hotărârea de consiliu local privind asocierea, cu siguranță ar fi putut să fie acuzați de abuz în serviciu. „Așa este legislația românească. Pe de o parte, poți fi acuzat de abuz dacă nu aplici o hotărâre, pe de altă parte poți fi acuzat de abuz dacă aplici o hotărâre despre care cineva are impresia după ani de zile că ar putea fi ilegală. Eu, personal, nu am refuzat niciodată să pun în aplicare o hotărâre de Consiliu Local”, a declarat domnia sa. 

Flavius BONCEA