După „noaptea ca hoții”, guvernanții acționează la fel, dar la lumina zilei

 

Guvernul PSD-ALDE își duce, cu sârguință, mai departe misiunea de a-și subordona justiția din România și de a o transforma într-o unealtă la îndemâna liderilor săi cu grave probleme penale. După celebra Ordonanță 13, emisă în miez de noapte și retrasă ca urmare a uriașei nemulțumiri populare, iată că cel de-al doilea „Guvern Dragnea”, condus de Mihai Tudose, nu se lasă mai prejos și, prin actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, dorește să-l elimine pe președintele țării din actul decizional și să subjuge instituțiile justiției unui guvern politic. Reacțiile nu au întârziat să apară, mai ales că „modificările” la legile justiției sunt doar trei, și acelea cu dedicație.

 

Ce vrea Guvernul PSD-ALDE

 

Pachetul de modificări prezentat de ministrul Justiției se referă doar la trei legi: Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (nr. 303/2004), Legea privind organizarea judiciară (nr. 304/2004), Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (nr. 317/2004). Cu alte cuvinte, Tudorel Toader nu prezintă nicio propunere de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, deși mulți reprezentanți ai coaliției la putere spuneau că așteaptă o astfel de propunere. Printre modificările propuse se regăsește aceea a eliminării șefului statului din procedura numirii și revocării procurorului general, procurorului-șef al DNA și procurorului-șef al DIICOT.

Cele mai multe propuneri de modificare se referă la Legea CSM, pentru că sunt propuneri tehnice, a precizat Toader.

Ministerul Justiției mai propune modificarea mandatelor funcțiilor de conducere, de la trei ani la patru ani. Este vorba atât de funcțiile de conducere pentru judecători, cât și pentru procurori.

Cu alte cuvinte, dacă modificările propuse de Tudorel Toader vor fi acceptate de Parlament, procurorul general și procurorul-șef al DNA și DIICOT vor avea mandate de patru ani. De prelungire, nu vor beneficia însă Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr.

În privința posibilității ca un procuror să treacă în funcția de judecător și invers, MJ menține posibilitatea, cu aprobarea CSM, dar nu oricum, ci doar la nivel de Judecătorie, respectiv Parchet de pe lângă Judecătorie. Cu alte cuvinte, trecerea va fi posibilă doar la începutul carierei unui procuror/judecător.

Ministerul Justiției propune ca președintele ICCJ să fie numit de către președintele României, ca și în prezent, dar propunerea o va face Secția pentru judecători a CSM.

Spre diferență, procurorul general, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT vor fi numiți de Secția pentru procurori, la propunerea ministrului Justiție. Atenție, în prezent procurorii-șefi sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul CSM.

Toader explică diferența de tratament în ceea ce privește numirea prin faptul că „procurorii sunt subrdonați ierarhic, judecătorii nu sunt subordonați ierarhic”.

O altă propunere de modificare făcută de Tudorel Toader vizează extinderea competențelor de verificare ale procurorului ierarhic superior. Acesta va fi nevoit să verifice atât legalitatea, cât și temenicia unei soluții a procurorului de caz.

„Procurorul dă o soluție. O parte este nemulțumită, să spunem de clasare, face plângere. Azi procurorul ierarhic superior verifică legalitatea. După propunerea pe care am formulat-o, procurorul ierarhic superior verifică și temeinicia soluției. (...) Poate să evalueze conținutul probatoriului administrat”, a explicat Toader.

Potrivit acestuia, măsura nu ar putea avea ca efect afectarea independenței procurorului de caz, ea vizând doar extinderea competențelor de verificare ale procurorul ierarhic superior.

Tudorel Toader s-a referit și la mult discutata răspundere a magistraților. Potrivit șefului MJ, proiectul de lege menține prevederea constituțională potrivit căreia statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. De ce? „Puterea judecătoarescă se exercită în numele statului și atunci statul preia răspunderea”, a explicat Toader.

În schimb, ca noutate, MJ propune solidaritatea în răspundere a celui care cauzează prejudiciul cu statul. Mai precis, după ce prejudiciul este acoperit de stat, în temeiul unei hotărâri irevocabile, „statul se îndreaptă cu acțiune împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit eroarea cauzatoare de prejudiciu”. Cu alte cuvinte, statul va fi obligat să deschidă acțiunea în regres, nu va fi doar o posibilitate ca în prezent.

Tudorel Toader a anunțat că propune înființarea unei direcții specializate, pe lângă DNA și DIICOT: o direcție care să aibă competența exclusivă de a urmări penal magistrații acuzați de comiterea unor infracțiuni.

Potrivit lui Toader, la început vor fi 20 de procurori care vor ancheta reclamatele infracțuni comise de magistrați.

Proiectul de lege prezentat de Toader propune și ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să se suspende, pe durata mandatului, din magistratură.

„Ei sunt demnitari ai statului român, au în grijă administrarea unei puteri dintre cele trei și atunci trebuie să se ocupe exclusiv de atribuțiile de membru CSM, fără a mai participa ca judecător sau procuror în instrumentarea cauzelor”, a explicat Toader.

De asemenea, acesta a precizat că propune ca Inspecția Judiciară să treacă la Ministerul Justiției. „În multe țări, Inspecția Judiciară este la Ministerul Justiției, respectând deplina autonomie, independență pe care o are (...). Să nu fie dependentă de CSM”, a declarat Toader.

 

Atac la statul de drept

 

Administrația Prezidențială a reacționat după ce ministrul Tudorel Toader a prezentat modificările pe care Guvernul le are în vedere pe tema justiției. „Propunerile prezentate de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie. România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relaţiilor internaţionale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, se arată în punctul de vedere remis presei de către Administraţia Prezidenţială în legătură cu proiectele de legi ale justiţiei.

 

„Falanga represivă a partidului de guvernământ”

 

Și opoziția parlamentară a luat act de pregătirile PSD-ALDE pentru subordonarea justiției de către politic. „Guvernul îşi dă arama pe faţă. Dragnea şi Tăriceanu vor să subordoneze politic Parchetele pentru a inhiba anchetele, în special pentru fapte de corupţie, care vizează liderii partidelor de guvernământ. Scoaterea preşedintelui din ecuaţia numirii şefilor de parchete permite arbitrariul ministrului de justiţie, care este politic, în nominalizarea acestora. Ministrul politic va căuta să numească procurori obedienţi, care să răspundă la comenzi şi care să nu mai îndrăznească să declanşeze anchete împotriva protejaţilor din clientela politico-economică. Mai mult, parchetele pot să se transforme într-o armă politică de luptă împotriva opozanţilor”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban.

Ludovic Orban a afirmat că prin trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, aceasta riscă să se transforme într-o falangă represivă a partidului de guvernământ.

„Prin trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului justiţiei, aceasta riscă să se transforme într-o falangă represivă a partidului de guvernământ, care să intimideze magistraţii. Suntem categoric împotriva şi ne vom lupta cu toate armele pentru a împiedica adoptarea acestor enormităţi care riscă să distrugă independenţa puterii judecătoreşti şi să pună sub semnul întrebării democraţia din România”, a conchis preşedintele PNL.

Anton BORBELY