Nu avem conflict de natură constituțională

Chiar dacă la capitolul imagine publică războiul dus între stradă, președinte și instituțiile așa-zis „de forță”, pe de o parte, Guvern și Parlament de cealaltă parte a fost câștigat de primii, etapa pe Curtea Constituțională a fost câștigată de cei care au adoptat Ordonanța de Urgență privind modificarea Codului penal.

Astfel, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi cei ai Preşedinţiei au cerut Curţii Constituţionale a României (CCR) să admită cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională referitoare la adoptarea OUG 13/2017, în timp ce reprezentanţii Senatului şi Camerei Deputaţilor au solicitat respingerea lor. Solicitarea a fost dezbătută în cursul zilei de miercuri, la şedinţă nefiind prezent nici un reprezentant al Guvernului. 

În deschiderea şedinţei, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a propus conexarea celor două cereri, una depusă de CSM şi cealaltă de preşedintele Klaus Iohannis, iar instanţa constituţională a fost de acord, neexistând obiecţii nici din partea părţilor, după care s-a trecut la dezbateri. La finalul acestora, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat decizia Curții, conform căreia NU suntem în situația unui conflict de natură constituțională: „Am constatat că nu există un conflict, între Parlament și Guvern. Subliniez că acesta a pornit de la OUG 13 / 2017 și subliniez că abrogarea acesteia nu poate opri procesul constituțional în curs de derulare, pentru că așa cum s-a pronunțat și CCR în mai multe cazuri, renunțarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din procesul acesteia. Deci abrogarea OUG nu are sens. Cât despre natura conflictului dintre Parlament și Guvern – s-a spus că Guvernul și-a arogat un drept de legiferare pe care nu îl are. Este adevărat că Parlamentul are aceste drepturi. Guvernul, de regulă, nu are o astfel de competență. În mod excepțional, Guvernul poate fi delegat să emită astfel de ordonanțe. În cazul ordonanțelor de urgență, delegările sunt mai largi și se aplică în situații excepționale. În această privință, nu există un conflict,  Guvernul a acționat legal. Urgența și oportunitatea actului normativ nu sunt de competența Curții să le verifice în această sesizare. Aici suntem în materia unui conflict de competență, nu analizăm actul normativ, cu acțiuni care încalcă prerogativele puterii. Este dreptul Guvernului să aprecieze urgența și conținutul ordonanței. 

În ceea ce priveşte pretinsul conflict cu autoritatea judecătorească, acesta ar fi fost valabil în măsura în care Guvernul ar fi nesocotit o obligaţie legală de a solicita un aviz obligatoriu. Or, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază excesiv faptul că textul din lege care se referă la avizarea acelor aspecte care privesc autoritatea judecătorească ar fi îndreptăţit CSM (...) să dea aviz în orice probleme care privesc activitatea instanţelor judecătoreşti. Curtea s-a pronunţat prin mai multe decizii în sensul că a circumscris acea noţiune a activităţii autorităţii judecătoreşti la aspecte care privesc organizarea şi funcţionarea judecătorească, drepturile şi cariera judecătorilor. (...) Ca atare, neexistând un asemenea conflict, şi din acest punct de vedere am respins sesizarea”.

 

Și cererea Avocatului Poporului a fost respinsă

 

Joi a fost discutată și sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea prevederilor Ordonanței de Urgență 13/2017. Șeful CCR, Valer Dorneanu, a anunțat că CCR a respins cererea ca fiind inadmisibilă cu majoritate de voturi, deoarece OUG 13 a fost abrogată. „În asemenea cauze, noi verificăm în primul rând legalitatea sesizării şi în al doilea rând admisibilitatea cererii. Avocatul Poporului era îndreptăţit să ne sesizeze, referindu-se la o Ordonanţă care era în vigoare, dar în ceea ce priveşte admisibilitatea cererii, potrivit articolului 29 din legea noastră de organizare, noi verificăm constituţionalitatea ordonanţelor şi a legilor în vigoare. Din punctul ăsta de vedere, vă rog să constataţi că OUG 13 a fost abrogată – deci nu putem constata admisibilitatea sesizării dacă Ordonanţa a îndeplinit condiţiile de extraordinar, de urgenţă. Nici pe fond, nici pe posibilitatea intrinsecă de control. Sesizarea a devenit inadmisibilă dat fiind faptul că după depunerea sesizării a intervenit abrogaea”, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale.

 

Ce se poate întâmpla în viitor

 

Există o discuție conform căreia, dacă Parlamentul respinge OUG 14, prin care OUG 13 a fost abrogată, OUG 13 ar intra automat în vigoare. Deși este greu de crezut că Parlamentul și-ar putea permite să respingă OUG 14, în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla președintele CCR susține că atunci Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe pe constituționalitatea OUG 13. „Din pledoria Avocatului Poporului și a procurorului am dedus că noi ar trebui să ne pronunțăm asupra constituționalității, pentru că s-ar putea ca, la rândul ei, OUG 14 să fie abrogată. Nu știu ce consecințe se produc atunci, noi nu judecăm o cauză după supoziții”, a mai spus Valer Dorneanu.

 

Parchetul General a renunțat la luptă

 

Totodată, Parchetul General a renunțat la demersul de la Curtea de Apel București cu privire la OUG 13, pe care o atacase în instanță cerând judecarea cererii în regim de urgență. În motivarea acţiunii, procurorul general Augustin Lazăr arăta că suspendarea actului administrativ normativ are un interes public major, întrucât ordonanţa are ca efect „perturbarea gravă a întregii activităţi a Ministerului Public şi obstrucţionează bunul mers al actului de justiţie, în condiţiile în care persoane care au săvârşit fapte de natură penală vor fi ocrotite prin noua reglementare de tragere la răspundere penală”. Un consilier juridic de la Parchetul General s-a prezentat la Curtea de Apel Bucureşti şi a anunţat că Parchetul renunţă la cererea de chemare în judecată îndreptată împotriva Guvernului, în care se solicitau suspendarea şi anularea OUG 13/2017 şi sesizarea Curţii Constituţionale.

George FLAVIAN