Când s-a trecut pragul din anul precedent, 2019, în anul acesta, în unanimitate, cu exuberanţă, s-au rostit urările „La mulţi Ani”, „La mulţi Ani cu bine, sănătate”. Ce frumos, câte râsete, câte glume, câte invitaţii la dans şi altele asemenea... Ei, dac-ar ştii omul ce traseu va avea de străbătut în săptămânile, lunile, ba chiar anii ce vin, ar fi mai moderat cu urările şi cu paharele de băutură date peste cap. Anul 2020 a rupt buna tradiţie a anilor precedenţi care menţineau, chiar la nivel planetar, societatea în rutina ei obişnuită. Adică, „vorba” lui Eminescu din Glossa, s-a cam mers o bună vreme pe varianta „Toate-s vechi şi nouă toate”... sau, altfel zis, au fost decese, naşteri, atentate, spectaculoase expoziţii, mariaje excesiv publicitate, încleştări militare regionale, întreceri sportive, tragedii de familie, o gamă mare de năzbâtii. Bogaţii şi săracii au continuat să existe, politicienii mediocrii la fel, tot felul de exhibiţionişti, de asemenea. Se simţea însă, întăresc până în 2020, că plutea în aer, cu manifestări concrete, o mare nemulţumire ce cuprinsese mase serioase de oameni, cu diverse motivaţii, pe un loc de frunte stând polarizarea prin avere, prin bogăţii acumulate, a societăţii. Pe diverse meridiane se juca, la vedere, aceeaşi piesă cu doar doi „actori”, într-o continuă înfruntare, bruftuluială s-ar putea spune. Poliţia, pe de o parte, dotată cu bastoane, tunuri de apă, dispozitive pentru gaze lacrimogene, puşti cu gloanţe de cauciuc, şi mulţimile care mai posedau şi ele câte ceva din rândul distrugerilor. Putea să stea la originea acestor înfruntări, pe lângă protestul legat de inegalitatea flagrantă a veniturilor, şi un apetit pentru violenţă, care se naşte în oameni dacă istoria în curgerea ei nu prezintă evenimente zguduitoare pentru întreaga societate. Mai apare în astfel de condiţii istorice relativ apatice şi o tendinţă de nesupunere contra oricui ar fi, legi, autorităţi, tradiţii. Anul 2020, însă, schimbă partitura deja rutinieră a revoltelor precedente prin „adăugarea” la toate cele existente până atunci a unui virus care, treptat, cuprinde la intensităţi diferite întreaga planetă. Intră acum în scenă şi autorităţile medicale care, la rândul lor, impun restricţii pentru limitarea numărului de victime care apăruseră şi al căror număr creştea. Se adunau astfel, de pe o zi pe alta, ca într-un ghem, felurite contradicţii, limitări de libertate, inechităţi sociale, multă neîncredere în autorităţi, sentimentul impunerii unei dictaturi generale, intoleranţe rasiale mai vechi, acumulate în timp, creându-se clar o situaţie şi proastă, şi fără termene cât de cât precise de limpezire. S-a realizat în câteva luni un mediu toxic, confuz, de suspiciuni, de zvonistică, de viaţă întoarsă pe dos, de bun plac, totul aflat sub pecetea periculoasă a unei pandemii. România pluteşte şi ea în această atmosferă tulbure. Populaţia, prin excelenţă manevrabilă, pune la îndoială aproape orice. Există pandemie? Pentru unii, da, pentru alţii, nu. Ce spun medicii că ar trebui respectat pentru evitarea îmbolnăvirilor trebuie luat în considerare sau nu? Pentru unii, da, pentru alţii, nu. Purtăm mască sau nu? Răspunsul e tot amestecat. Cu distanţarea socială ce facem? Fiecare cum crede. Dar cu spălatul pe mâini? Tot aşa... Dar la protest în piaţa Victoriei ieşim? Acolo, da. Bine, o facem, dar pentru ce? Nimeni nu ştie exact. S-ar putea să fie pentru libertăţi, dar până una, alta nimeni nu ni le-a luat. Totuşi, se insistă, din cauza lui Covid-19 nu pot face aia şi ailaltă şi dacă, până la urmă, virusul acesta nici nu există?... Şi tot aşa, în haos, confuzie, sufocări economice, ieşiri în stradă, enervări... Mă opresc, căci ar însemna cu analizele să mă repet la nesfîrşit. Societatea, pe ansamblu, e perforată de minciună şi de suspiciuni. De lăcomie, de desconsiderare pentru semeni, de brutalitate, de fals umanism. Vom merge şi pe lună, poate şi mai departe dar, totodată, aici pe Pământ mulţi vor cădea în cea mai neagră mizerie. Fundamental suntem necinstiţi unii faţă de ceilalţi. Nimic bun nu poate ieşi de aici.


Mircea PORA